România a căzut 12 poziții în clasamentul indicelui democrației realizat de grupul de presă „The Economist” din Marea Britanie. România intră astfel pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană în categoria „regimurilor hibrid”, o zonă gri între democrație și autoritarism.
În ultimii 10 ani, România s-a aflat constat în prima jumătate a clasamentului, fiind considerată „democrație defectuoasă”, dar funcțională. Un „semnal de alarmă” s-a tras anul trecut în 2024, când România a fost clasată pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene. Cercetătorii „The Economist” remarcă faptul că România „a fost pe o traiectorie descendentă de câțiva ani”.
Indicele democrației este un studiu anual al democrație care analizează starea de moment a regimurilor politice din 167 de state. Indicele măsoară (1) procesul electoral și pluralismul, (2) funcționarea guvernului, (3) participarea politică, (4) cultura politică și (5) libertățile civile.
În funcție de scorurile obținute, statele sunt clasificate de la “democrații stabile”, până la “regimuri autoritare”.
Democrația în România se degradează constant
Clasamentul din acest an poziționează România pe locul 72, sub state precum Republica Moldova (locul 71), Sri Lanka (locul 67), Namibia (locul 58) sau Ungaria (locul 54).
România deschide astfel categoria statelor considerate „regimuri hibride”, împreună cu țări precum Malawi (locul 76), Liberia (locul 80) sau Ucraina (locul 92).
România înregistrează și una dintre cele mai mari scăderi în indicele democratic, pierzând 0.46 de puncte, ajungând la scorul 5.99 (sub scorul de 6.00 regimurile sunt considerate „hibride”). State precum Bangladesh, Pakistan sau Georgia au înregistrat de asemenea scăderi similar de mari.
România a înregistrat următoarele punctaje în fiecare categorie, din scorul maxim de 10.00: procesul electoral și pluralism – 8.25, funcționarea guvernului – 5.36, participarea politică – 5.56, cultura politică – 3.75 și libertăți civile – 7.06.
Citește și: Ideologii MAGA se dezlănțuie împotriva reținerii lui Călin Georgescu
Anularea alegerilor prezidențiale a afectat performanța democratică
Rapoartele din ultimii ani au oferit României scoruri scăzute în categoriile participării politice sau culturii politicii, ceea ce sugerează o problemă generală a lipsei de implicare a cetățenilor în procesul democratic. Scăderea din acest an a fost generată de performanța mai slabă și în celelalte categorii.
Anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale a afectat scorul țării în categoria „proces electoral și pluralism” și „funcționarea guvernului”. Studii care măsoare încrederea în autorități au confirmat că încrederea cetățenilor în guvern a scăzut foarte mult, ceea ce a dus și la scăderea scorului în categoria „funcționarea guvernului”.
The Economist a remarcat că anularea „controversată a alegerilor prezidentiale” este unul dintre principalele motive care explică scăderea masivă. Totodată punctează lipsa de aprobare a actualului guvern, criticat pentru încercarea de a păstra puterea prin schimbarea legislației în privința votului din diaspora și a reglementării campaniei de pe social media.
Decizia de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a fost bazată pe „un raport lipsit de transparență al serviciilor secrete”.
Analiza mai enumeră și alte evenimente politice majore din ultimele luni, precum protestele pro-Georgescu sau campania finanțată de PNL pe Tik Tok pentru sau deturnată de Călin Georgescu, descoperită de Snoop.
Rezultatul acestor evenimente este „un nivel extrem de scăzut de încredere al cetățenilor români în guvern și partide politice”
România riscă un declin democratic și mai mare
„The Economist” avertizează că scorul României ar putea scădea și mai mult în 2025 în funcție de cum „este gestionată reorganizarea alegerilor prezidențiale și cum sunt adresate problemele inițiale care au dus la anularea alegerilor”.
Guvernul Ciolacu 2 este în prezent foarte contestat de cetățeni, schimbările în noul cabinet au fost minimale, cu excepția Ministerul Educației, și Ministerul de Externe, împreună cu Ministerul de Finanțe și Ministerul Dezvoltării preluate de UDMR.
Nemulțumirea față de partidele politice pro-europene, văzute drept corupte și nereprezentative de cetățeni, se traduce în sprijinul pentru extrema dreaptă.
Astfel, anularea alegerilor prezidențiale adâncește și mai mult prăpastia dintre cetățeni și politicieni, slăbind fundamentul democratic al regimului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO)
