România revine la filosofia statului în două luntri? În vreme ce rușii continuă să bombardeze porturile ucrainene de la Marea Neagră, Nicolae Ciucă se întâlnește cu președintele legislativului georgian, care și-a manifestat de mai multe ori vederile anti-occidentale.
Fostul premier român i-a oferit omologului său de la Tbilisi tribună, într-o perioadă în care fruntașii Georgiei au fost ocoliți de liderii occidentali. Aflată la Marea Neagră, între Rusia și Turcia, Georgia a glisat tot mai mult spre Est în ultima perioadă, iar experții de la Atlantic Council trăgeau recent concluzia că „în vreme ce Rusia pierde în Ucraina, există tot mai multe indicii că poate câștiga în Georgia”.
De altfel, la summitul NATO de la Vilnius din luna iulie, premierul georgian Irakli Garibashvili nu a mai fost invitat, cu toate că discuțiile dintre liderii Alianței s-au concentrat asupra regiunii pontice. Garibashvili a fost scos de pe listă fiindcă a dat vina pe NATO pentru invazia rusă din Ucraina.
Invitatul lui Nicolae Ciucă a mers chiar mai departe și a acuzat Kievul că vrea să răstoarne guvernul de la Tbilisi, după ce luna trecută spusese că „poporul georgian nu are nevoie de un gardian” și nici de „tutelă străină”, ca răspuns la intervenția ambasadoarei americane în Georgia în favoarea protestatarilor care au aruncat cu ouă într-o navă de croazieră cu turiști ruși care a poposit în portul Batumi de la Marea Neagră.
La București, preşedintele Parlamentului Georgiei a vorbit cu Nicolae Ciucă despre „importanța deosebită a parteneriatului româno-georgian pentru asigurarea conectivității la Marea Neagră”, care să ajute la consolidarea independenței energetice a Europei „în actuala perioadă dificilă”.
România încearcă de mai bine de zece ani să pună în practică un proiect prin care să aducă gaz azer prin conducta care există încă de pe vremea sovieticilor între Baku și Batumi, iar la Batumi să-l lichefieze și să-l aducă în vapoare la Constanța, unde ar urma să se construiască o stație de regazificare.
Stagnarea acestei idei nu înseamnă că celălalt proiect legat de cablul subteran nu poate avansa. De altfel, în noiembrie, ar trebui să fie gata studiul de fezabilitate pentru construcția acestui cablu care ar trebui să ducă energie electrică pe sub Marea Neagră din România în Georgia.
Cablul submarin România – Georgia ar putea prelua și excedentul de energie eoliană din Dobrogea și eventual și cel produs de viitoarele parcuri eoliene offshore de pe platforma continentală românească a Mării Negre.
Georgia, care a fost o perioadă îndelungată extrem de angajată pe direcția Vest, basculează spre Est: acum două luni a semnat un parteneriat strategic cu China, arătându-și sprijinul și pentru alte proiecte ale diplomației de la Beijing menite să contrabalanseze Occidentul.
Pirueta Georgiei pare de neînțeles, după ce această țară a pierdut Abhazia și Osetia de Sud, ambele aflate acum sub influența Rusiei.
Relația cu România poate fi o pârghie pentru resetarea busolei georgiene, dar în același timp sugerează și o dilemă politică printre politicienii români de vârf.
Nici unul dintre liderii români cu care s-a întâlnit șeful legislativului georgian nu a făcut aluzii la pozițiile antioccidentale exprimate la Tbilisi pe mai multe voci.
Această rezervă ar putea să nu țină doar de timiditate, ci și de tradiționala filosofie autohtonă a statului cu fundul în două luntri.
(Preluare Deutsche Welle Romania)
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„Statul cu fundul în două luntri”. Sau duplicitatea la români, în general și la politicieni în particular.