Guvernul a adoptat pe 14 august un memorandum prin care suspendă o convenție din 1993 încheiată cu Rusia pentru evitarea dublei impuneri la impozitele pe venit și pe capital.
Acțiunea se înscrie în sancțiunile economice aplicate după invazia Ucrainei, în februarie 2022.
În august 2023, Rusia a anunțat că România este o țară “neprietenă”, motiv pentru care suspendă unele articole din convenție (art. 5-23 și art. 25). La acea dată, președintele Vladimir Putin a suspendat articole din 38 de convenții semnate de Rusia cu mai multe state care au aplicat sancțiuni după invadarea Ucrainei.
Citește și: Cutremurul de pe burse, avertisment sau panică nejustificată? Ce prevăd analiștii
În septembrie 2023, România a notificat Rusia că măsura încalcă dreptul internațional și că nu este de acord cu ea. Rusia a răspuns că este o contramăsură la acțiunile României, iar țara noastră a argumentat că nu a încălcat nici o lege internațională.
Deși este vorba doar despre anumite articole, în noile condiții Convenția devine nefuncțională și se impune suspendarea ei în totalitate, argumentează partea română.
Articolele suspendate de ruși sunt cele care stabilesc regulile de alocare a impozitării între cele două state: veniturile din proprietățile imobiliare, profiturile întreprinderii, veniturile provenite din transport internațional, dividende, dobânzi, redevențe, câștigurile de capital, veniturile provenite din exercitarea unei profesii independente/dependente, remunerațiile membrilor consiliilor de administrație, veniturile obținute din sportivi și artiști, pensiile, remunerațiile pentru exercitarea de funcții guvernamentale, plățile primite de studenți practicanți, remunerațiile primite de profesori și cercetători, capital și alte venituri.
“Suspendarea prevederilor indicate (art. 5-23) determină, ca principal dezavantaj economic la nivelul contribuabililor români, o dublă impozitare internațională a veniturilor realizate, atât în statul sursă, cât și în statul de rezidență al acestora. (…) Desigur, inclusiv contribuabilii ruși vor fi privați de beneficiile Convenției”, se arată în nota de fundamentare.
“În afara efectelor la nivel individual, la nivel macro suspendarea va inhiba dezvoltarea de activități comerciale ale firmelor românești în Federația Rusă, respectiv ale firmelor rusești în România, precum și a schimburilor în domeniile artistic, sportiv, al educației și cercetării”, mai scrie în document.
Cum erau alocate impozitele (Click pentru detalii)
Convenția din 1993 avea scopul de a încuraja relațiile economice prin evitarea dublei impozitări a rezidenților fiscali din cele două state.
În cazul României, era vorba despre: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice/juridice; impozitul pe salarii și alte remunerații similare; impozitul pe veniturile realizate din activități agricole; impozitul pe dividende.
În cazul Rusiei era vorba despre: impozitul pe profiturile întreprinderilor și organizațiilor; impozitul pe venitul activităților de asigurare; impozitul pe venitul persoanelor fizice; impozitul pe capitalul întreprinderilor; impozitul pe capitalul persoanelor fizice.
Cele mai mari firme cu acționariat rusesc la vedere au ca obiect de activitate prelucrarea țițeiului, distribuția de produse petroliere, producția de aluminiu și țevi.
În România, impozitul pe profit este de 16% și impozitul pe dividende este de 8%.
În această vară, Rusia a crescut impozitul pe profit de la 20 la 25% și a bugetat pentru anul viitor un plus de 27 de miliarde de euro – destinate finanțării războiului din Ucraina.
Mulți ruși au preferat să-și marcheze profiturile și să-și scoată banii din companii, de teamă că în 2025 statul le va crește taxele pentru a susține conflictul din Ucraina.
O analiză Bloomberg a arătat că anul acesta oligarhii și-au plătit dividende totale de 11 miliarde de dolari. Fostul președinte al Lukoil, Vagit Alekperov, a încasat 1,9 miliarde de euro.
Ce se întâmplă prin suspendarea Convenției (Click pentru detalii)
Ne spune Ghidul ANAF din 2023 privind stabilirea rezidenței fiscale.
“Dacă o persoană fizică nerezidentă nu face dovada rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată convenție și îndeplinește condițiile de rezidență prevăzute de lege, se va considera că este rezident în statul român”.
În acest caz, persoana respectivă are obligație fiscală integrală în România, fiind supusă impozitului pe venit pentru venitul obținut din orice sursă, atât din România, cât și din afara României.
În realitate, marile companii nu au rezidența fiscală în statul sursă a profitului, ci în țări cu taxare mică. Tratatele de evitare a dublei impuneri sunt folosite de acestea pentru a plăti impozite în paradisurile fiscale.
Vom vedea în continuare rezultatele raportate de cele mai mari 5 societăți din România patronate la vedere de ruși.
Lukoil Romania SRL – în acte, este deținută Litasco SA, o societate înregistrată în Elveția.
Pentru 2023, a raportat un profit net de aproape 354 milioane lei (71 milioane euro), cu 50% mai mare față de anul anterior, în condițiile în care a concediat 60% din angajați.
Cifra de afaceri a scăzut însă cu 17%, până la 11 miliarde de lei (2,23 miliarde de euro). Totuși, față de 2021, ultimul an înaintea războiului, a crescut cu peste 3 miliarde de lei.
Toată presa a consemnat profitul record declarat de Lukoil, dar și creșterea dividendelor încasate de oligarhii ruși, pe fondul incertitudinilor create de război.
Statul român se judecă cu Litasco SA după ce ANAF a realizat un control și i-a imputat impozite suplimentare de circa 50 de milioane de lei (10 milioane euro). În 2021, sucursala din România a Litasco declarase un profit infim, de doar 250.000 de lei, la o cifră de afaceri de 7,2 milioane de lei.
Petrotel- Lukoil SA operează rafinăria de la Ploiești, a treia mare rafinărie din țară după capacitate, care prelucrează petrolul importat din Rusia.
După invazia Ucrainei, compania a fost pusă sub sancțiuni internaționale și nu a mai putut prelucra petrol rusesc. Acest lucru s-a văzut și în rezultatele economice.
În 2022, a raportat pierderi de peste 480 de milioane de lei, după ce anul anterior fusese pe profit cu 27,4 milioane lei.
Conducerea firmei a aprobat pentru 2023 un profit net de aproape 63 de milioane de lei, dar nu va distribui dividende, ci va acoperi o parte din pierderile pe anii anteriori, care totalizează 3,6 miliarde de lei (726 milioane euro).
La finalul anului trecut, statul român a suspendat atestatul Petrotel de a comercializa produse energetice. Compania membră a gigantului Lukoil este controlată tot prin Litasco, societatea înregistrată în Elveția.
ALRO SA – producătorul de aluminiu de la Slatina este deținut în acte de Vimetco, o companie din Cipru, controlată de magnatul rus Vitali Matchiski.
Compania a trecut de la un profit net de 331 milioane lei (66,5 milioane euro) în 2022 la o pierdere de 540 milioane lei (108 milioane euro) în 2023.
ARTROM Slatina, producătorul de tuburi și țevi deținut ani de zile de rușii de la TMK (companie înregistrată în Germania), a fost cumpărat în 2023 de un fond de investiții din Serbia (Hefestos Capital) după ce fusese supus sancțiunilor internaționale.
A trecut de la un profit de aproape 81 de milioane de lei în 2022 la unul de doar 32 de milioane de lei în 2023, cu peste 30% mai mic.
Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, o firmă din Constanţa care are ca obiect principal de activitate activităţi de servicii anexe transportului pe apă, este controlată direct de două firme înregistrate în Rusia (Sankt Petersburg).
A raportat pe 2023 o pierdere de peste 3,8 milioane de lei, iar în mai 2024 a intrat în insolvență, la cerere.
La sfârșitul anului trecut, context.ro nota că România practică mai degrabă o politică de aliniere la sancțiunile internaționale adoptate de Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite, neavând inițiative proprii.
Citând o analiză 45north realizată pe 450 de firme, publicația arăta că rușii fac profituri de milioane de euro în România prin firme nerezidente fiscal în Rusia. Printre beneficiari erau menționați Strabag, Sun Wave Pharma sau proprietarul hotelului JW Marriott din București.
“Faptul că multe dintre aceste companii controlate de Rusia au ca acționari unici sau parțiali persoane juridice non-ruse, adesea cu sediul în paradisuri fiscale sau în țări din UE, face mai dificilă cartografierea impactului afacerilor rusești în România, a beneficiarilor finali și, ulterior, implementarea sancțiunilor” se arată în raportul 45north.ro, realizat cu ajutorul Beacon Project.
Tot anul trecut, platforma termene.ro nota că peste 290 de firme cu acționariat rusesc au fost înființate în România după ce Rusia a fost supusă sancțiunilor internaționale.
Persoanele fizice sau juridice cu origini rusești și-au deschis în special afaceri în domeniul IT, comerț, intermedieri și promovare publicitară.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Inquam Photos / George Călin )
