România trebuie să investească în energie cât investește în apărare, respectiv între 2 și 3% din PIB, ca să reușească să facă tranziția energetică până în 2050 în parametrii doriți de Comisia Europeană, a explicat Bogdan Stroe, președintele Cooperativei de Energie.
Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului „Energy Forum – Tranziția de la aurul negru la energia verde”, organizată de Freedom House România pe 14 martie la București.
Bogdan Store a explicat ce sunt cooperativele de energie, dar și de ce este important să investim în sursele regenerabile.
Citește și: Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
Motivele pentru care trebuie investit în energia verde
Președintele Cooperativei de Energie spune că sunt trei motive majore pentru care merită investit în energia verde. Primul dintre acestea este protejarea mediului.
„Sunt trei motive pentru care cred eu că este necesar să investim în energie regenerabilă. Lumea le identifică și le recunoaște în general.
În primul rând, vorbim de mediu, pentru a face această tranziție energetică, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, dar și pentru a reduce poluarea atmosferică.
Trăim în București, vedem cât de poluat este aerul și dacă reușim să facem această tranziție, ne va fi mult mai bine, vom fi mai sănătoși. Deci este vorba inclusiv de aerul pe care-l respirăm”.
Energia solară, cea mai ieftină sursă
Un alt motiv este cel economic, având în vedere că, potrivit lui Bogdan Stroe, cea mai ieftină energie în momentul de față este cea solară. În plus, stocarea acesteia devine din ce în ce mai facilă pentru că și prețul dispozitivelor de stocare este în scădere.
„Al doilea motiv este cel economic. În momentul de față, energia fotovoltaică este cea mai ieftină în momentul de față. Dacă încerci să construiești de la zero o capacitate de producție, energia fotovoltaică este cea mai ieftină.
Devine competitivă și stocarea, deci pentru a rezolva problema intermitenței energiei regenerabile. Prețul bateriilor scade de la an la an, iar criza energetică prin care am trecut în ultimii doi ani a dat acest imput multor oameni și multor companii, dar și statului, să meargă în direcția aceasta, să învestească în energie regenerabilă pentru a-și micșora facturile la energie”.
Ultimul argument este cel al independenței energetice. Vorbim de independență atât la nivel individual, dar și pe plan European.
„Al treilea motiv important este independența energetică și reziliența. Vorbim despre independența energetică și la nivel personal sau familial, vorbim și de reducerea dependenței la nivel de țară, de importurile de energie și suntem importatori și de petrol și de gaze naturale, deci e loc de a reduce această dependență de factori externi, dar și în Uniunea Europeană, reducerea dependenței de factori externi.
De aceea a fost făcut și acest plan de redresare și reziliență, de aceea este și programul Re-power EU, pentru a reduce această dependență energetică”.
România trebuie să investească în energie 2% din PIB pentru tranziție
Președintele Cooperativei de Energie a explicat că este necesar să se investească aproximativ 2% din PIB în fiecare an ca tranziția energetică să fie atinsă până în 2050.
„Următoarea idee pe care vreau să o discut este cine trebuie să investească în energia regenerabilă. Aici sunt niște calcule făcute pentru a face tranziția energetică este nevoie să investim anual între 2 și 3% din PIB în mod constant, an de an, până în 2050”.
Acesta a explicat că 2% se investește și în apărare. Totuși, dacă în cazul apărării doar Statul poate să investească, în energie, poate oricine.
„Eu mereu când aud 2% din PIB, mă gândesc la NATO. La fel e și cu apărarea, trebuie să investim anual 2% din PIB în apărare.
Diferența între apărare și energie, tranziție energetică este că în apărare investește doar statul, pe când în energie poate investi oricine.
Asta este diferența majoră, că în tranziția energetică poate investi toată lumea. Poate investi Statul, Uniunea, autoritățile locale, companiile și cetățenii. Cetățenii pot investi individual sau pot investi împreună, prin comunități. În România s-a dezvoltat, în ultimii ani, investiția individuală, vedem că lumea și-a pus panouri pe casă”.
Ce sunt cooperativele de energie
Bogdan Stroe a explicat că scopul cooperativelor de energie, cum este cea pe care o reprezintă el, este o modalitate prin care oamenii pot să investească împreună în această zonă.
„Însă, nu toată lumea stă la casă, deci nu toată lumea își poate pune panouri pe casă. Astfel ajungem la subiectul comunităților de energie. O să vă explic, pe scurt, ce este o comunitate de energie, ce tipuri de comunități există și vă dau și câteva exemple din alte țări.
O comunitate este un grup, care are un scop comun, să investească în zona aceasta de energie regenerabilă. Pot participa atât cetățeni cât și companii, autorități locale, școli, spitale. Sun tțări unde sunt asocieri între cetățeni și școala din cartier sau spitalul sau clubul sportiv de la ei din cartier, deci posibilitățile sunt foarte multe.
Ideea este de asociere și de a colabora pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile și a eficienței energetice”.
România trebuie să investească în energie. Cu ce se diferențiază o cooperativă de un SRL
Președintele Cooperativei de energie a discutat și care este principala diferență dintre astfel de organizații și societate cu răspundere limitată.
„Sunt șapte principii de organizare, cuprinse și în legislație, în directivele europene, dar cele mai importante sunt participarea voluntară și controlul democratic. Aici este diferența majoră între organizația noastră sau o altă cooperativă de energie și un SRL.
La noi, fiecare membru ar dreptul la un vot când se iau deciziile, indiferent de câte părți sociale are. Nu poate să vină nimeni să zică eu am 50% și de acum se face cum zic eu”.
Ce tipuri de cooperative există
Bogdan Stroe a explicat și ce tipuri de astfel de comunități există. Principala diferență este legată de membrii acestor grupări. În unele țări, există anumite restricții pentru cine poate să facă parte dintr-o astfel de cooperativă.
„Aici sunt două tipuri de comunități de energie în sensul că au venit două directive adoptate oarecum în paralel și a fost una venită dinspre partea de mediu și una dinspre partea de energie. Au definiții aproape identice, sunt niște mici variații, dar majoritatea ideilor sunt aceleași.
Una din diferențe este că un tip de organizații, comunitățile de energie, așa sunt reglementate în multe țări, sunt localizate geografic. Sunt restricții despre cine poate participa în funcție de anumite criterii, în Olanda se face după codul poștal, de exemplu.
Deci sunt reglementate astfel în mai multe țări, dar sunt și tipuri de organizații cum este a noastră unde nu există o restricție geografică, avem inclusiv membrii din diaspora”.
În acest moment, în România, legislația nu este foarte clară în ceea ce privește aceste comunități energetice. Bogdan Stroe consideră că acesta este unul dintre motivele pentru care nu există un număr mai mare de cooperative în țara noastră.
„Suntem încă la început în România. Acele directive au fost transpuse formal în legislație, cum de multe ori se întâmplă în România. Adică s-a dat un OUG, s-a tradus ce era în acea directivă și a rămas acel OUG dat, fără norme de aplicare, fără legislație secundară, fără tot aparatul din spate care să încurajeze dezvoltarea acestor comunități comunități de energie. Este nevoie și de norme de aplicare, dar mai ales de reglementări din partea ANRE”.
Energy Forum – Tranziția de la aurul negru la energia verde
„Energy Forum – Tranziția de la aurul negru la energia verde” este un eveniment organizat de Freedom House România pe 14 martie la București. În cadrul conferinței au fost dezbătute implicațiile obiectivelor verzi ale Uniunii Europene, la care a aderat și România.
În cadrul evenimentului au fost abordate teme diverse legate de energia verde, precum cooperativele de energie, dezvoltarea fermelor de panouri fotovoltaice și a câmpurilor eoliene, dar și ce presupune tranziția de la energia clasică la una mai puțin poluantă.
La Energy Forum au fost prezente toate părțile interesate pentru a facilita un schimb de experiență și cunoștințe între România și Norvegia, dar și formarea de parteneriate de lungă durată și explorarea colaborărilor.
La eveniment a fost prezent și un delegat al companiei norvegiene Norsk Energi, cu o expertiză de 30 de ani în toate tipurile de energie.
Lista completă a persoanelor care au luat cuvântul în cadrul conferinței poate fi văzută aici.
Parteneri: OMV, Cooperativa de Energie
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
