Românii nu se tem de rujeolă, deși este o boală extrem de contagioasă (un singur pacient poate infecta alte 20 de persoane) și mortală (1 din 50 de copii riscă să moară, dar este fatală și pentru adulți).
Neîncrederea în medici și autorități, în general, este mai puternică decât frica pierderii propriilor copii. Credința într-un mit fals, demontat de zeci de specialiști din întreaga lume, este mai solidă decât spaima de sechelele cu care poate rămâne un sugar bolnav de rujeolă, de la orbire până la dereglări ireversibile ale creierului.
Minciunile spuse de politicieni ticăloși sunt mai eficiente decât toate argumentele aduse de experți cu zeci de ani de cercetări în spate.
Și peste toată această supă cu efecte devastatoare s-a turnat și o comunicare slabă din partea Ministerului Sănătății, care nu știe, de fapt, cui se adresează.
PRESShub a discutat cu doctori, psihologi și sociologi, pentru a afla de ce nu se mai vaccinează românii cu un vaccin testat de 45 de ani și care și-a dovedit eficacitatea de-a lungul mai multor generații, inclusiv a celor care acum ezită să-și protejeze, la rândul lor, copiii.
Corina Negrea, Răzvan Chiruță
„Rujeola este o boală severă. Nu este o răceală”
Un bolnav de rujeolă poate infecta până la 20 de alte persoane. Este printre cele mai contagioase boli din lume. Mai grav, se transmite când pacientul încă nici nu afișează primele simptome. Prin urmare, nu există un avertisment pentru cei de lângă el, care se pot infecta oricând.
Rujeola are risc de mortalitate incredibil de mare. Și nu doar în rândul copiiilor. Din 2023 până în prezent, din cele 9.000 de persoane infectate, 9 au murit. Dintre morți, 60% au fost adulți, potrivit dr. Doina Azoicăi, președintele Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății.
Cei mai afectați sunt copiii nevaccinați și adulții cu alte probleme medicale.
Primii doi copii care au murit în actualul val de epidemie de rujeolă (declarată ca atare în decembrie 2023 de Ministerul Sănătății și aflată în desfășurare n.r.) au fost sugari. Unul dintre ei avea doar șapte luni.
„Realitatea este că rujeola este o boală care are o mortalitate de până la 2%. Asta înseamnă că 1 din 50 de copii care se îmbolnăvesc riscă să moară.
Dacă scapă, există un risc să facă panencefalită sclerozată subacută. Nu este o boală ușoară, nu este o răceală. Este o boală severă”, ne-a explicat dr. Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie, Universitatea din Pittsburg (SUA).
„De la enefalită rujeoloasă poți să mori, căci se produce o afectare pulmonară, așa-numita pneumonie cu celule gigant. Am avut noi un pacient internat, ventilat mecanic, nu putea respira, se chinuia ca un pește pe uscat.
Este îngrozitor de severă boala pulmonară produsă de rujeolă.
Mai mult, sunt copii care pot să rămână orbi după chestia asta, să facă afectare oculară severă.
Dar să zicem că ai noroc și ai scăpat, n-ai făcut o formă foarte gravă. Unele persoane, cu anumită susceptibilitate imună, pot face, la 6-7 ani după izbucnirea epidemică, panencefalită sclerozantă subacută.
O complicație a creierului, care este uniform mortală. Este ca boala vacii nebune, o boală demielinizantă. Un copil care a trecut prin rujeolă și aparent este perfect normal paralizează progresiv, face covulsii, face insuficiență respiratorie și moare”, a avertizat și dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, membru permanent în consiliul etic al Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.
Românii nu se tem de rujeolă. Și a izbucnit o epidemie
În ciuda acestor riscuri majore și a complicațiilor pe care le produce, rata de vaccinare în România a scăzut în ultimii zece ani cu mult sub nivelul minim de protecție, respectiv 94-95%.
Acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR (vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeoloei) este, în prezent, de 78% la nivel național și de doar 62% pentru a doua doză.
Mult sub necesarul pentru a obține acea „imunitate de turmă”, despre care mulți au auzit pentru prima dată în timpul pandemiei de COVID-19.
În aceste condiții, Ministerul Sănătății a declarat epidemia națională de rujeolă la 5 decembrie 2023 și pentru a limita extinderea acesteia a implementat o serie de măsuri, printre care vaccinarea cu o doză suplimentară de vaccin ROR a copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, potrivit unui răspuns oferit PRESShub.
Aceasta nu este prima epidemie de rujeolă din România în ultimul deceniu. Un episod grav a avut loc între 2016 și 2019. Atunci, peste 18.700 de persoane (copii și adulți) au fost infectate, iar 64 au murit.
Pandemia de COVID-19 și nemeroasele minciuni care s-au spus în cei trei ani au înrăutăți și mai tare situația.
Vaccinul nu provoacă autism. Este deja dovedit
Totuși, de la ce a pornit? De la concluzie falsă la care a ajuns un medic englez, Andrew Wakefield, în 1998.
„Un fals grosolan, încălcări multiple ale regulilor de etică medicală și științifică. Sigur, întotdeauna, ca la orice eveniment, există o minoritate care tinde să dea o interpretare alternativă.
Știm că pentru o minoritate, Wakefield este eroul anti sistem, care ar fi spus adevărul, în ciuda faptului că acele încălcări grosolane ale oricărei reguli au fost dovedite.
Au existat tot felul de luări de poziție, medical și judiciar.
Totuși, continuă să existe oameni care încă preferă să creadă că Wakefield a avut dreptate”, a explicat dr. Robert Ancuceanu, profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, fost vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului.
Deși falsul lui Wakefiel a apărut în 1998, a căpătat impact mondial, inclusiv în România, abia o dată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale.
„Au existat și înainte de internet idei antivacciniste și îmi aduc aminte de începutul anilor 2000, când am văzut în librării o carte cu un mesaj clar pe copertă, avea un subtitlu de genul «Pasteur, chimist, nu doctor».
Atunci, am fost aproape șocat, pentru că nu știam că există oameni care cred că vaccinurile fac rău”, a menționat doctorul Robert Ancuceanu.
Totuși, prima scădere a ratei de vaccinare cu ROR, un vaccin folosit în România încă din 1979, fără efecte secundare relevante, a apărut în 2004, potrivit prof. dr. Doina Azoicăi.
„În 2004, a venit acest fenomen de refuz la vaccinare, din cauza mitului lansat că vaccinul ROR produce autism”, a explicat președinta Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății, pentru PRESShub.
„Autismul este o boală care apare înainte de naștere, în uter. Înainte de naștere, un fetus are sau nu are autism. Deci nu poate fi cauzat de vaccin”.
dr. Robert Ancuceanu, profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti.
58.114 cazuri de rujeolă au fost raportate de 41 dintre cele 53 de state membre ale regiunii, în anul 2023, o creștere de peste 60 de ori comparativ cu anul 2022, în care au fost raportate doar 942 de cazuri.
98% dintre aceste cazuri (57.111) au fost raportate de 10 țări, printre care se află și România. (sursa: Ministerul Sănătății.
România are cea mai mare rata de notificare a cazurilor de rujeolă din Europa (92,16 la 1 million de loc). Sursa: European Centre for Disease Prevention and Control
Un vaccin folosit cu succes de 45 de ani. Dar tocmai succesul este problema
Și totuși, de ce se tem românii de un vaccin „testat” deja pe mai multe generații, din 1979 încoace, cu succes și fără efecte secundare relevante?
„Paradoxal, tocmai succesul vaccinării a făcut ca societatea să audă de tot mai puțini oameni care mureau de rujeolă. Am văzut tot mai puțini copii cu poliomelită, oreon, rubeolă, malformații.
Oamenii, considerând că aceste boli au dispărut, au început să se întrebe de ce să se mai vaccineze. Numai că tocmai aici a fost capcana. Starea bună de sănătate vine tocmai din vaccinare.
Acum, în România, auzim, din nou, că din ce în ce mai mult mor copiii de rujeolă.
În momentul în care o să începem să-i vedem pe stradă pe cai care au sechele de poliomelită, atunci veți vedea că populația va fi mult mai deschisă la noțiunea de vaccinare”, a explicat dr. Cristian Apetrei.
O părere identică are și medicul primar Mihai Craiu, care consideră că bunăstarea economică și de sănătătate i-a făcut pe mulți europeni, chiar, să capete un fals sentiment al siguranței.
„Să ne uităm acum în Africa. Când vin reprezentanți ai organizației «Medici fără frontiere» cu vaccinarea antipolio, vine tot satul să se vaccineze fără niciun fel de reținere.
Când îți vezi copiii murind de boli cu diaree, febră și alte consecințe dramatice, cauți căi pentru a opri musafirii nedoriți din corpul copilului.
Și atunci n-au ezitări de vaccinare foarte mari”, a explicat Mihai Craiu, pentru PRESShub.
Citește și: PODCAST | Cum convingi un om să se vaccineze
Românii nu se tem de rujeolă. Unde este vina autorităților
Dincolo de propagandă antivaccinistă, minciuni, ezitarea oamenilor, spaime și frici, scăderea ratei de vaccinare cu o schemă esențială cum este cea a ROR mai are o explicație. Care este esențială, de fapt, pe drumul care a dus spre o nouă pandemie de rujeolă în România. O epidemie care îi ucide pe cei vulnerabil.
Aceasta explicație este oferită atât de doctori, cât și de psihologi și sociologi: lipsa de încredere în autorități și campaniile de comunicare slabe.
„România, de exemplu, nu are date statistice cu privire la gradul de health literacy, la cunoașterea medicală pe care o au cetățenii obișnuiți.
Noi nu știm în momentul de față în ce măsură cetățenii României au capacitatea de a interpreta într-un fel sau altul informația medicală.
În aceste condiții, este foarte greu să începem să estimăm sau să facem predicții cu privire la acceptabilitatea sau la gradul de favorabilitate pe care cineva îl are cu privire la această inovație, care este vaccinul”, a menționat prof. univ.dr. Marian-Gabriel Hâncean, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din Bucuresti.
Ce programe de educație și de conștientizare medicală au fost promovate la nivelul societății românești în ultimii 35 de ani? Ce fel de prevenția a fost implementată?
„Există acest concept de personalizare, de prevenție personalizată. Adică în momentul în care vrem să intervenim pentru a promova ceva, în cazul de față un vaccin, trebuie ca intervenția respectivă să fie adaptată celor cărora ne adresăm.
Adică trebuie să avem informații despre caracteristicile pe care le au comunitățile la nivelul cărora dorim să intervenim”, a menționat Marian Hâncean.
Chiar și așa, sunt șanse ca mesajele să nu prindă, din cauza nivelului scăzut de încredere în instituțiile statului.
„Dacă un reprezentant al statului, al Ministerului Sănătății promovează un anumit mesaj, acest segment de public va crede mesajul respectiv?
În condițiile în care este sceptic cu privire la nivelul de competență, sau poate de profesionalism, sau poate de intenții bune ale ministerului, nu știu.
În principiu, neîncrederea în autorități asta înseamnă, că anumiți indivizi nu sunt dispuși să se expună unui comportament de risc în relație cu statul.
prof. univ.dr. Marian-Gabriel Hâncean
Acces greoi la vaccin
Chiar dacă toate celelalte cauza ar fi eliminate (propaganda, minciunile, neîncrederea), rata de vaccinare rămâne scăzută și pentru că sub multe regiuni din țară în care comuități largi nu au, pur și simplu, acces la servicii medicale și vaccin.
„Avem localități, zone, mai ales din rural, dar și din orașele mici, în care nu există medic. Cine să o consilieze pe mama de la țară?
În ultimă instanță, trebuie să fie cineva care vă vină, să vorbească, să-i spună «Știi, copilul tău să se vaccineze»”, a admis dr. Doina Azoicăi, președintele Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății.
„Apropo de oportunități pierdute, de fapt, foarte mulți copii nu sunt vaccinați nu pentru că părinții lor ar fi antivacciniști, ci pentru că sunt din medii defavorizate, au cinci copii și nu pot să vină de trei ori la dispensar, până când ai tu în frigider vaccinul, că stă la 30 km distanță. Iar opțiunea este simplă, deși tragică: navetă sau mâncare.
Cert este că, în acest moment, dacă ne-am propune să facem un pic mai bine – nu perfect, vom avea risc de epidemie mai mic în viitor”, a oferit aceeași explicație și dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.
Românii nu se tem de rujeolă. Politizarea vaccinării
În fine, una dintre cele mai grave probleme vine din politizarea vaccinării, un fenomen care nu este specific doar României. S-a întâmplat inclusiv în SUA.
„Vaccinarea este un subiect ce ține și de știință, dar vaccinarea a ajuns să fie un subiect ce ține și de politizare, iar atunci când a fost implicată politizarea, neîncredere în știință a crescut și oamenii s-au dus în direcția partizanismului lor politic, în direcția conservatorismul lor politic, dacă este cazul, mai degrabă decât să fac apel la sfaturile cercetătorilor.
Neîncrederea în factorul politic este un factor important ”, a avertizat și Ioana Podina, psiholog, conferențiar la Facultatea de Psihologie a Universității din București.
În episodul doi al seriei PRESShub dedicată scăderii ratei de vaccinare, analizăm campaniile de comunicare făcute de Ministerului Sănătății, strategia pentru vaccinare și legea vaccinării:
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
