Marea majoritate a populației recunoaște o serie de aspecte valorizate pozitiv din perioada comunistă, iar acest lucru arată o nostalgie persistentă care depășește granițele generaționale.
Un studiu recent realizat de Institutul Român de Evaluare Strategică (IRES) dezvăluie că aproape jumătate dintre români privesc comunismul într-o lumină idealizată, atribuindu-i numeroase aspecte pozitive. Profesorul Mircea Comșa, care a coordonat analiza, arată că această tendință este predominantă în rândul anumitor categorii sociale și este alimentată de percepții nostalgice legate de siguranță, solidaritate și bunăstare.
Analiza sondajului a utilizat cinci afirmații-cheie care reflectă imaginea pozitivă a comunismului: siguranța personală, solidaritatea umană, sănătatea alimentelor, fericirea generală și interesul pentru cultură. Dintre acestea, 80-90% dintre respondenți le-au considerat adevărate, cu excepția fericirii generale, percepută mai puțin frecvent ca fiind o caracteristică a epocii.
„Cele cinci afirmații sunt inspirate din discursurile publice despre comunism și par să măsoare un concept unic – idealizarea perioadei comuniste. Aceasta este o combinație de nostalgie și interpretări pozitive ale trecutului, chiar dacă uneori ele pot fi mituri sociale”, explică profesorul Comșa.
Un indicator sintetic denumit „imaginea comunismului: lucrurile bune” a fost creat pentru a evalua această tendință. Valoarea medie a indicatorului, de 0.61, arată o percepție generală pozitivă asupra ultimului deceniu al comunismului. Mai mult, 43% dintre respondenți ating scorul maxim, ceea ce înseamnă că aprobă toate cele cinci afirmații ca fiind adevărate.
Citește și: Psihologul Mircea Miclea: Nemulțumirea socială, nu TikTok, a decis rezultatul alegerilor
Cine idealizează cel mai mult comunismul?
Studiul arată că tendința de idealizare este mai puternică în cazul persoanelor născute între 1965 și 1996, al celor cu studii medii, al locuitorilor din Muntenia și al celor nemulțumiți de nivelul de trai actual. În plus, cei care preferă un stat maximal – cu intervenții și reglementări extinse – sunt mai predispuși să privească perioada comunistă printr-o lentilă favorabilă.
În contrast, persoanele născute după 1996, cele cu studii superioare, locuitorii din Moldova și cei mulțumiți de viața lor tind să aibă o imagine mai rezervată sau chiar critică față de comunism. Profesorul Comșa subliniază că aceste diferențe reflectă atât experiențele directe, cât și influențele culturale și economice: „Idealizarea comunismului este mai puțin o evaluare obiectivă a trecutului și mai mult o expresie a nemulțumirilor din prezent”.
O societate împărțită între trecut și viitor
Acest prim articol dintr-o serie de cinci analize evidențiază complexitatea percepțiilor despre comunism în România. Majoritatea populației (în proporție zdrobitoare: 80-90%) recunoaște aspecte pozitive ale perioadei (cum ar fi starea de siguranță, alimentația sănătoasă, timpul liber dedicat lecturii sau solidaritatea umană), iar acest lucru arată o nostalgie persistentă care depășește granițele generaționale.
Cu toate acestea, profesorul Comșa avertizează: „Este important să înțelegem că această idealizare este filtrată prin prisma unor amintiri selective sau a unor reprezentări transmise de-a lungul timpului. Ceea ce idealizăm astăzi poate spune mai multe despre prezentul nostru decât despre trecut”.
Seria de analize continuă cu explorări privind deprivările asociate comunismului și impactul acestora asupra mentalităților actuale. Într-o societate tot mai polarizată, înțelegerea acestor tendințe devine crucială pentru o reflecție echilibrată asupra trecutului.
Citește și: Sebastian Burduja: Încă 150 de milioane de euro investiți în sectorul energetic românesc
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Inquam Photos / George Calin)
