Am urmărit cu interes declanșarea competiției pentru funcția de lider al PNL. Până acum avem 2 competitori, Ludovic Orban și Florin Cîțu. Referitor la ei se pune în principal problema competiției între vechi și nou. Un domn deputat liberal, care de obicei se exprimă ca Tarzan, tot declamă în stil caragialesc că ”voi noul cu orice preț”. Nu știu cât de fezabilă este această idee. Mai știm un partid care a tot vorbit de oameni noi, dar rezultatele sunt mediocre. Dacă vorbim despre antagonismul vechi – nou, important este ca noul să aducă ceva mai bun. Dacă nu, este simplă demagogie. S–au mai văzut cazuri în politica noastră când noii politicieni din diverse partide erau la fel ca cei vechi, iar uneori chiar mai fomiști.
Domnului Ludovic Orban i se reproșează în primul rând că este reprezentantul vechii clase politice. Dar să ne uităm și la aspectele demne de evidențiat. Este unul din puținii politicieni care nu a schimbat partidele ca pe ciorapi (ca să mă exprim politicos). A fost unul dintre puținii care s-a împotrivit creării USL. În 2016, deși se profila ca având mari șanse de a câștiga primăria Capitalei, a fost scos din joc. Ulterior, PNL a pierdut competiția electorală în București și în țară, prin manevrele oculte ale unor vameși cu șorțuleț și interese transpartinice.
Ludovic Orban a devenit președinte PNL în 2017, după 2 ani de leadership catastrofal al Alinei Gorghiu, impusă la sfârșitul 2014 de Klaus Iohannis și de baronii fostului PDL. Ca să fim sinceri cu noi înșine, Klaus Iohannis a nimerit în PNL printr- o conjunctură favorabilă. Nu trebuie să uităm episodul Grivco. Actualul PNL este rezultatul fuziunii dintre PNL-ul istoric și fostul PDL. PDL era și el rezultatul contopirii a 2 partide, fostul PD și PLD, o facțiune desprinsă din PNL în decembrie 2006 (din care au făcut parte Raluca Turcan, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur și Valeriu Stoica).
Desprinderea PLD ca facțiune a PNL- ului istoric s-a datorat jocului duplicitar al lui Călin Popescu Tăriceanu din perioada 2004 – 2008. Acest joc i-a conferit muniție electorală lui Traian Băsescu. PNL și Crin Antonescu au gestionat prost și a doua suspendare a lui Traian Băsescu în 2012. Ulterior, adevăratele intenții ale lui Tăriceanu s- au concretizat în crearea ALDE. Adoptarea doctrinei populare ca doctrină oficială a fostului PDL a fost o mișcare tactică impusă de Traian Băsescu. PNL – ul istoric a rămas adeptul liberalismului clasic. Uneori au mai apărut populiști religioși sau rusofili gen Mihai Neamțu și alții.
Timp de 2 ani, PNL a fost reconstruit în vederea cuceririi puterii, ceea ce s-a și întâmplat în noiembrie 2019. Guvernul monocolor PNL a reușit să se descurce bine într – o perioadă foarte dificilă. Din păcate scorul său electoral s-a deteriorat în 2 luni, datorită mai ales acțiunilor neinspirate ale președintelui Iohannis. Ludovic Orban a devenit țap ispășitor, fiind forțat să demisioneze din funcția de prim- minstru.
Domnul Florin Cîțu este nou – venit în arena politică. Ascensiunea sa a început și s-a datorat prieteniei cu soțul Alinei Gorghiu, Lucian Isar. Despre cei 2 au circulat destul informații în presă și în lumea bancară referitor la implicarea lor în atacul asupra leului din 2008. În 2016, doamna Gorghiu și- a dedicat o mare parte de timp posibilei înlocuiri a lui Mugur Isărescu cu soțul ei. Asta probabil în amintirea lui Bogdan Olteanu, cu care a colaborat strâns, inclusiv la CCIR, după cum reiese din dosarul Vlasov. Dânsa a fost doctoranda lui Tudorel Toader, iar în comisia Iordache de multe ori a colaborat cu PSD. Anul trecut a avut scandaloasa idee cu executarea pedepsei la domiciliu pentru cei cu pedepse de până la 7 ani.
Studiind cu atenție lista susținătorilor lui Florin Cîțu, vedem că majoritatea sunt foști PDL- iști sau fideli ai președintelui. Probabil domnul Iohannis vrea o persoană fidelă în fruntea PNL. Nu știu dacă e bine. A promovat oameni împotriva lui Orban numai pentru că îi erau loiali. Mă refer aici la Alina Gorghiu și la Cristian Bușoi, a căror valoare s- a văzut. Repetăm modelul Dragnea, care a dat jos 2 prim- miniștri ai propriului partid pentru a instala o marionetă de care a râs și râde toată țara.
Nu trebuie uitat nici faptul că Emil Constantinescu a îngropat PNȚ-ul, impunând tot felul de favoriți. Prestația domnului Cîțu atât ca ministru de Finanțe, cât și ca prim – ministru nu e ceva care să iasă în evidență. Rareș Bogdan este o vedetă de cauciuc, prea histrionic și megaloman pentru a fi luat în seamă. E bun prieten cu grupul PSD de la Cluj și cu Eduard Hellwig (fost deputat PC și prieten al lui Crin Antonescu). Are și dânsul destule pete în trecut, la fel ca și premierul (mai ales problema studiilor).
Robert Sighiartău și- a început cariera politică în PDL Bistrița, care a dat politicii 2 personaje cam sulfuroase. Ne referim la Ioan Boțiș, fost ministru al Muncii în guvernul Boc și Ioan Oltean, care a promovat- o la șefia ANRP pe celebra Miss Bistrița, condamnată ulterior la 7 ani de închisoare. Robert Sighiartău este pastor penticostal, iar Ben Oni Ardelean este pastor baptist. Domnul Ardelean este nelipsit la Antena 3, și le- a facilitat vizita în SUA Alinei Gorghiu, lui Vasile Blaga și lui Dan Mihalache.
Cultele neoprotestante din SUA, unele din ele adepte ale fanatismului și show – ului religios, l-au susținut în mare măsură pe Donald Trump. Robert Sighiartău chiar apare într- o fotografie alături de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Interesant este faptul că la lansarea cărții de osanale ceaușiste închinate de Mihai Neamțu lui Donald Trump a venit toată conducerea proaspăt aleasă a PNL la congresul din 2017, mai ales neoprotestanții din fostul PDL. E un episod ciudat, mai ales pentru că ulterior emulul trumpist a eșuat la PMP.
Problema cu neoprotestanții de la noi nu este credința lor ca atare, ci fanatismul religios folosit drept mască pentru afaceri uneori necurate și faptul că promovează oameni cu studii sumare, dar loiali. Un fost ministru de Interne PDL a luat bacalaureatul la 24 de ani. Se spune că tot neoprotestanții din fostul PDL l -ar fi propulsat și pe Florian Coldea.
În fostul PDL, neoprotestanții erau păstoriți de Vasile Blaga. Gheorghe Flutur ar fi trebuit să aibă bunul simț să se retragă din politică, având pe conștiință morții de Covid de la Suceava de anul trecut. Lucian Bode ca ministru de Interne, este foarte slab, se vede că nu cunoaște sistemul și nu știe să își aleagă oamenii. Numirea lui Liviu Vasilescu la șefia DGA și comentariile despre evenimentele de la Arad au pus bomboana pe colivă. Plus că mai are problema și cu accidentul de anul trecut.
Raluca Turcan are dificultăți de comunicare. Cea mai recentă perlă este cea prin care recunoaște indirect sprijinul acordat de Klaus Iohannis lui Florin Cîțu. Probabil cauza sunt cei 3 ani petrecuți la Moscova. Mircea Hava, Ilie Bolojan și Gheorghe Falcă încă nu s- au pronunțat. Și ceilalți de pe listă sunt cam la fel. Dacă ne uităm la cei care s – au fotografiat cu domnul Cîțu duminica trecută, puțini sunt cu adevărat oameni noi, majoritatea sunt reeșapați.
Avem totuși o singură excepție. Mă refer aici la Emil Boc. Prestația sa ca primar al Clujului este una dintre cele mai performante din spațiul românesc. Nici ca fost prim- ministru nu i se poate reproșa nimic personal. Poate că a tolerat unele jocuri necurate. Susținerea acordată lui Florin Cîțu are probabil alte motive. Care pot fi apropiate de cele ale președintelui Iohannis.
Acesta nu mai poate candida în 2024, nemaiavând nevoie de PNL ca vehicul electoral. Liberalii au nevoie de alt vehicul electoral. Ludovic Orban și- a anunțat o posibilă candidatură la prezidențialele peste 3 ani și jumătate, ceea ce i- a speriat pe unii. Dacă nu ești președintele unui partid, mai greu să candidezi la prezidențiale. În cazul în care Ludovic Orban ar pierde șefia partidului, s- ar profila drept candidat la prezidențiale Florin Câțu sau Emil Boc. În opinia mea, Emil Boc ar avea mai multe șanse prin comparație. Are o imagine bună. Iar Florin Cîțu ar rămâne prim – ministru. Numai că domnul Iohannis fie ar rămâne pe dinafară, fie va avea o funcție la nivel European.
Sau poate că după alegerile din 2024 ar vrea să fie concomitent premier și lider PNL. Iar acum are nevoie de o persoană fidelă ca să- i țină scaunul cald. Aici cred că este cheia problemei. Recentul sondaj Avangarde îi creditează pe Ludovic Orban și Emul Boc ca fiind cei mai potriviți lideri PNL.
PNL a rămas singurul partid istoric de la noi. În decursul istoriei sale a avut în fruntea sa atât lideri remarcabili, cât și impostori. Acum a ajuns la cele mai importante alegeri din istoria lui. La o primă vedere va trebuie să aleagă între vechi și nou. Numai că vechiul și noul nu sunt întotdeauna ceea ce credem sau ceea ce vrem.
”Ce e nou, rar e adevărat; ce-i adevărat, rar e nou”- Georg Christoph Lichtenberg
” Știu că sunt prost, dar când mă uit în jur, prind curaj” – Ion Creangă
” Nu râde niciodată de prostia aluia. Ea este șansa ta” – Winston Churchill
” E mai bine să taci și să fii luat de prost decât să vorbești și să confirmi că ești” – Abraham Lincoln
