Runda a II-a de audieri pentru procurorii Mihaela Iorga Moraru și Iulian Remus Popa, în fața Comisiei de la Ministerul Justiției, după ce au primit aviz negativ din partea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Pentru șefia Secței de urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cea mai importantă secție a Parchetului General a candidat Remus Iulian Popa.
El a arătat că nu a primit raport Secției pentru procurori privind avizul negativ în ceea ce-l privește și nici nu a fost publicat pe site. Așa că nu va face referire la criticile procurorilor din CSM, deoarece nu le cunoaște.
De remarcat este faptul că raportul privind avizul negativ în cazul Popa a fost publicat pe site-ul CSM la două ore după terminarea interviului.
În acest document, Popa a fost caracterizat ca ireverențios și ironic agresiv în timpul interviului. „Îi pare rău că l-au văzut așa, eu am vazut interviul ca o dezbatere, ca un dialog bărbătesc. (…) Nu există vreun resentiment”, a declarat Popa.
Dosare moștenite de la Netejoru
Remus Popa a mai spus că scopul activității lui la Inspecția Judiciară a fost de a monitoriza cazurile vechi, nu de a dispune neapărat trimiterea în judecată disciplinară a unor procurori.
Întrebat despre gradul mic de admisibilitate al acțiunilor IJ – doar două din 11 acțiuni disciplinare fiind admise – Popa a replicat că „nu-mi place să fac referire la activitatea altor persoane. Aceste dosare au fost inițiate de altă conducere, nu cât am lucrat eu la IJ”, cu referire la fostul inspector șef Lucian Netejoru.
Remus Popa a mai precizat că acum sunt 37 de procurori la Secția pe care dorește să o conducă, iar anul trecut erau 22. „Procurorii trebuie să aibă un suport. E nevoie de un grefier lângă, nu sunt suficienți polițiștii” și a dat asigurări că are o imagine bună a ceea ce se întâmplă în Secția pentru care candidează și că va delega o serie de atribuții subordonaților.
Runda a II-a de audieri. Criticile CSM
În motivarea avizului negativ, secția pentru procurori a CSM arată că:
- a identificat în proiectul de candidatură al lui Popa „deficiențe grave atât în interiorul proiectului, cât și în modalitatea de prezentare a acestuia”.
- „candidatul îşi permite să pună la îndoială utilitatea unei întrebări a intervievatorului, dovedind, prin atitudinea ironic-agresivă că nu înțelege rigorile unui astfel de interviu. Scos din zona sa de confort, reticent la a răspunde sincer și acurat la întrebări, necunoscând sau nedorind să formuleze un astfel de răspuns, încearcă să minimalizeze importanța sau legitimitatea întrebării”.
- Secţia constată că domnul procuror nu a dat dovadă de internalizare a abilităților specifice funcţiei pentru care candidează, prezentând carenţe cu privire la rezistenţa la stres și cu privire la capacitatea de relaționare şi comunicare.
- a avut o abordare evitantă și, pe alocuri, agresivă, privind întrebările adresate.
- în ceea ce privește capacitatea de relaționare și comunicare a domnului Popa Remus-lulian, Secția constată că acesta a încercat în mai multe ocazii să decredibilizeze întrebările adresate sau să conteste însăşi utilitatea si relevanța acestora, pentru a evita să dea un răspuns.
Tot miercuri a avut loc runda a II-a de audieri și pentru Mihaia Iorga Moraru, care candidează pentru șefia Secțieie a II-a de la DNA.
Întrebată de Alina Gorghiu dacă o încearcă vreo vină pentru daunele morale dispuse de instanță în „cazul Secărin”, – despăgubiri de 120.000 de euro pentru blocarea emiterii pașaportului pentru Sorina Secărin, fetița înfiată și blocată să iasă din țară de Iorga Moraru – candidata a arătat că are mai multe decizii ale instanțelor și ale Inspecției Judiciare care arată că a procedat corect în acel caz.
Moraru a mai precizat că presiunea mediatică nu este în măsură să-i afecteze independența, militează pentru ca actele din dosare să fie făcute mai mult de procuror, nu de polițiștii din subordine și că este adepta practicii ca procurorii să se sesizeze din oficiu.
„Procurorii trebuie doar să fie încurajați. Nu poți să oprești un procuror care are o informație să se sesizeze din oficiu”, a arătata Moraru Iorga. Ea s-a mai arătat preocupată de monitorizarea cauzelor mai vechi de 5 ani și cele mai vechi de 1 an, de cele cu impact mediatic și cele în care sunt dispuse măsuri preventive.
Trei ani fără rezultat
Întrebată dacă ar promova sau revoca din funcție un procuror din subordine care 3 ani nu a scos niciun rechizitoriu – așa cum a făcut ea cât a lucrat la Secția de anchetare a magistraților – Moraru a susținut că este subiectivă în răspuns și a explicat ce a realizat cât a lucrat la SIIJ.
„Între 2019 – 2022 la SIIJ, am lucrat 3 dosare și am început urmărirea penală față de 4 suspecți. În cazul SIIJ, activitatea s-a desfăsurat în condiții nefericite.
Au fost preluate cauze vechi, cu deficiențe în activitatea de urmărire penală, care trebuiau verificate, cu zeci de volume.
Activitatea unui procuror nu se măsoară doar prin emiterea de rechizitorii. În cei 25 de ani de activitate nu am înregistrat achitări. Un dosar de corupție nu se rezolvă în zile, ci în câteva luni”, a susținut Moraru Iorga.
Citește și: Noua casă a primarului din Sinaia, între lipsa avizelor și acuzații de șicanare
Motivarea avizului negativ al Secției pentru procurori în cazul Moraru Iorga arată că:
- Referitor la activitatea desfăşurată de doamna Moraru-lorga Mihaiela în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Secția constată că doamna procuror nu a întocmit niciun rechizitoriu şi nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală in personam faţă de magistraţi încă din anul 2019.
- Secţia apreciază că aceasta nu posedă rezistenţa la stres necesară pentru a conduce una dintre cele mai importante secții din cadrul unei structuri specializate.
- Secţia pentru procurori constată că atât modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii Secţiei pentru procurori, de multe ori aluziv, ambiguu şi ezitant, cât şi modul de expunere în planul de management a soluţiilor propuse de doamna procuror, în cea mai mare parte, cu un caracter general, denotă o lipsă de viziune cu privire la luarea unor măsuri concrete, viabile, realiste, clare şi adecvate prevenirii şi înlăturării deficienţelor identificate.
În urma acestor interviuri, ministrul Alina Gorghiu urmează să stabilească dacă-și menține propunerile pentru cei doi candidați, în caz afirmativ urmând ca acestea să fie trimise președintelui României pentru numirea în posturi.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
