Rusia distruge mediul din Ucraina, deliberat, prin invazia militară, iar această situație ar putea duce la o criză pe scară largă.
Războiul afectează fiecare componentă a naturii – flora și fauna, apa, aerul, solul și, prin urmare, și sănătatea oamenilor. Consecințele acestui impact negativ vor fi pe termen lung și au nu doar un caracter local, ci și global.
Este dificil de estimat impactul războiului asupra ecologiei Ucrainei. Este un sistem prea complex în care este imposibil să se furnizeze cifre și calcule precise, mai ales în timpul ostilităților active.
Pe lângă miile de oameni uciși și distrugerea infrastructurii critice, țara ar putea fi bântuită ani de zile de o altă criză la fel de îngrozitoare din cauza invaziei Rusiei: cea de mediu.
Consecințele sale vor fi resimțite nu numai de natură, ci și de oameni. De starea mediului vor depinde calitatea și speranța de viață a populației în viitor.
Citește episodul I: Rusia distruge mediul din Ucraina. Și vecinii sunt afectați. Reacțiile chimice pe care nu le vedem
În episodul al doilea al analizei noastre, vorbim despre efectele războiului asupra apei din Ucraina.
Războiul pe care Rusia l-a început în Ucraina în 2014 a avut cel mai mare impact asupra acelor regiuni în care au existat probleme semnificative cu alimentarea cu apă și înainte de război.
În special, acest lucru se aplică Republicii Autonome Crimeea, care primea aproape 85% din apă din Ucraina continentală.
Din cauza ocupării peninsulei de către trupele rusești, alimentarea cu apa a acestui teritoriu prin Canalul Crimeei de Nord a fost oprită. În astfel de circumstanțe, nu a mai rămas nimic altceva decât ca noile autorități să epuizeze orizonturile de apă subterane din Crimeea, sărace în apă.
Încă din primii ani de ocupare a Crimeei, începând cu 2014, a putut fi observată o reducere a multor rezervoare, în special a celui din Simferopol.
În plus, caldura anormală și vremea uscată în perioada de iarnă-primăvară a anului 2020 a agravat situația și a dus la secetă.
Drept urmare, rezervoarele de curgere naturală din peninsulă au fost umplute cu aproape jumătate mai puțin decât în primăvara anului 2019, iar în toamnă au existat deja numeroase întreruperi în alimentarea cu apă în multe regiuni ale Crimeei.
Poate de aceea, la sfârșitul lunii februarie 2022, în primele zile ale invaziei pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, una dintre sarcinile principale ale ocupanților a fost să deblocheze alimentarea cu apă a Niprului către Crimeea, de la Novaia Kakhovka.
Rușii au capturat clădirea principală a Canalului Crimeea de Nord, Centrala Hidroelectrică Kakhovskaya și toate structurile hidraulice care reglementau alimentarea cu apă din lacul de acumulare Kakhovka către Peninsula Crimeea.
Citește și: Militarizarea Rusiei și trecerea de la dictatură la totalitarism
De asemenea, au distrus un baraj temporar, un pod rutier și structura principală de despărțire a canalului pentru a „lăsa” apa în Crimeea.
Pe 6 iunie 2023, la ora 2:35 și 2:54 dimineața, senzorii seismici din Ucraina și România au detectat semne de explozii puternice.
Sateliții de recunoaștere din SUA, echipați cu senzori în infraroșu, au înregistrat semne de căldură ca o consecință a unei explozii mari în apropierea barajului lacului de acumulare Kakhovka.
În dimineața aceleiași zile, conform raportului oficial al Comandamentului Operațional „Sud” al Forțelor Armate ale Ucrainei, s-a aflat despre un dezastru de origine tehnogenă, provocat la centrala hidroelectrică Kakhovka.
Primele consecințe după ce armata rusă a aruncat în aer centrala hidroelectrică de la Kakhovka au fost poluarea Mării Negre, reducerea lacului de acumulare Kakhovka și pierderea surselor de irigații în regiunea Herson.
Situația prezintă și riscuri potențiale pentru centrala nucleară din Zaporojie, care necesită apă din rezervor pentru răcire.
Din cauza exploziei centralei hidroelectrice de la Kakhovka, acum un astfel de obiectiv de apă precum lacul de acumulare Kakhovskoye nu mai există.
Bombardamentele rusești vizează apa potabilă pentru ucraineni
Și sute de orașe și sate din regiunile Herson, Zhaporojie (cu excepția orașului Zaporojie), Dnepropetrovsk și Mykolaiv au rămas fără apă potabilă și tehnică, care era luată din Nipru.
Potrivit secretarului general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, în urma acestui atac terorist, 700.000 de ucraineni vor rămâne fără acces la apă potabilă, iar acest lucru va duce, de asemenea, la o scădere a recoltelor și la creșterea prețurilor la alimente în lume, care amenință milioane de oameni din lume.
În timpul agresiunii ruse din Ucraina au fost, de asemenea, înregistrate și bombardamente asupra stațiilor de pompare a apei, conductelor de apă și stațiilor de epurare a apelor uzate. Acest lucru duce la accidente și privează oamenii de accesul la apă potabilă.
De exemplu, locuitorii din Mariupol, care au rămas fără apă, au fost nevoiți să bea din bălți și să topească zăpada iarna.
În martie 2022, locuitorii din Chernigiv nu au putut obține apă potabilă și apă folosită din Desna, iar în luna aprilie a aceluiași an, locuitorii din Mykolaiv s-au confruntat cu o problemă similară.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) observă importanța prevenirii dezvoltării și răspândirii bolilor transmise prin apă în locurile în care acestea pot atinge cu ușurință proporții epidemice, în special în așezările informale sau distruse de război.
Din cauza deteriorării infrastructurii de apă, aproximativ 1,4 milioane de oameni din Ucraina nu au acces la apă potabilă, iar alte 4,6 milioane au acces limitat.
Sunt înregistrate și alte fapte ale impactului operațiunilor militare asupra rezervoarelor de apă ale Ucrainei. Astfel, ca urmare a bombardării instalațiilor de tratare a atelierului operațional Vasilkovsky de alimentare cu apă și drenaj (regiunea Kyiv), armata rusă a distrus clădirea stației de pompare a apelor uzate.
Ca urmare a unor astfel de acțiuni, apele de retur ajung în râul Nipru fără nicio epurare.
Obiectivele strategice ale ocupanților erau depozitele de petrol din Kharkiv, Chernihiv, Lugansk, Zhitomir, Kalinovka, Lviv, Dubno, Luțk și Vasilkov.
Astfel de explozii și incendii declanșate au dus la contaminarea atât a solului, cât și a resurselor de apă. Mai mult, acest lucru s-a întâmplat nu numai acolo unde au loc lupte, ci și în regiunile de vest ale Ucrainei ca urmare a loviturilor de obuze.
De exemplu, în regiunea Ternopil a avut loc o scurgere într-o unitate de depozitare a îngrășămintelor minerale, care a dus la moartea masivă a peștilor în rezervoare.
Există informații despre rezervoarele avariate cu deșeuri de producție chimică la Azovstal, care acum pot ajunge în apele Mării Azov. Acest lucru poate amenința existența anumitor specii de biocultură marine.
Ocupanții ruși bombardează infrastructura de apă, exploatează corpuri de apă și baraje, distrug poduri și desfășoară operațiuni militare în Marea Neagră și în Marea Azov.
Echipamentele militare și obuzele ajung în corpurile de apă, contaminându-le cu metale grele și substanțe chimice periculoase, iar descompunerea lor va dura ani de zile.
Pe teritoriul Ucrainei, datorită industrializării acesteia, există un număr mare de rezervoare mari și mici și instalații de stocare a apei, care în caz de explozie pot duce la inundarea teritoriului.
Acumularea unor volume mari de apă în rezervoare artificiale în timpul operațiunilor militare este un factor destul de periculos. Barajele sparte ale rezervoarelor ucrainene ar putea inunda terenurile și orașele aflate la distanțe mari, în aval. Acest pericol există pentru un număr mare de teritorii care acoperă sute de așezări în care trăiesc sute de mii de cetățeni.
Factorul de pericol este agravat și de minele inundate
Dacă vorbim de estul Ucrainei, atunci una dintre problemele specifice de acolo este inundarea minelor subterane. Trebuie asigurată pomparea apei de mină, chiar și în cele închise.
La urma urmei, creșterea apei unde se găsesc și săruri și metale grele duce la poluarea surselor de apă subterană și supraterană.
Un pericol mai prelungit și mai complex este poluarea apelor arteziene, care anterior erau conservate fiind considerate rezerva strategică a statului. Înainte de război, acces la ele aveau persoanele fizice în cartierele lor, precum și instalațiile industriale și depozitele chimice.
Acum, ca urmare a ostilităților și distrugerii, aceste fântâni devin poluate. O singură lovitură cu poluant este suficientă pentru a se răspândi pe întregul orizont și a face apa improprie pentru consum.
Deoarece schimbul de apă subterană are loc pe parcursul a sute de ani, iar schimbul de apă de suprafață se produce în doar câteva luni.
Astăzi, în Ucraina, apa este folosită ca armă de ruși. Iar furtul resurselor de apă și terorismul apei în Rusia ar putea duce la o schimbare bruscă a consumului de apă pe sectoare.
Rusia distruge mediul din Ucraina. Concluzii
Agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, dăunează semnificativ nu numai economiei și patrimoniului cultural, ci și mediului înconjurător al țării, iar numeroasele cazuri de distrugere țintită a resurselor naturale este un ecocid.
Distrugerea ecosistemelor, poluarea solului și a apei, scăderea biodiversității și creșterea numărului de dăunători în păduri nu reprezintă o listă completă a problemelor de mediu cu care se va confrunta Ucraina după încheierea războiului.
Se poate presupune că viitorul dezastru de mediu din Ucraina va avea nu doar un caracter local, ci și regional, întrucât poluarea ecosistemelor acvatice și marine, a apelor subterane cu posibile deșeuri radioactive, chimice sau toxice va avea un impact transfrontalier asupra unor țări europene.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol realizat cu sprijinul programului Yak Vdoma al Canal France Internationa (CFI)
