Votul la limită dat de moldoveni pentru Uniunea Europeană arată nu doar influența Rusiei, ci și neputința României de a deveni motorul schimbării dincolo de Prut.
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru aderarea țării la UE arată o țară scindată pentru care România a făcut prea puțin. Pro-europeana Maia Sandu (42%) intră în turul al doilea de scrutin cu socialistul Alexandr Stoianoglo (26%), dar împotriva ei s-ar putea să se strângă voturile date găgăuzei Irina Vlah (5%) și cele câștigate de pro-rusul Renato Usatîi (14%). Tot jocul e la limită în mica republică de dincolo de Prut.
Datele oficiale sugerează că locuitorii Republicii Moldova au votat mai mult „nu” decât „da” la referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană și că votul de schimbare a venit din afară, de la moldovenii care locuiesc deja în UE.
Citește și: Moldova iese la vot: Trenul european vine o singură dată
Discrepanța dintre cei din țară și cei din afară e mult mai mare decât a fost vreodată în tranziția românească, și această diferență nu este alimentată doar de nemulțumirile unei populații sărăcite. În spatele nemulțumirilor, Moscova a fost lăsată să lucreze, în vreme ce România, care cunoaște bine teritoriul, s-a implicat puțin și superficial.
La București nu a existat o strategie politică de susținere a forțelor pro-occidentale
Politicienii români au profitat de drumurile lor la Chișinău mai mult pentru a-și face campanie electorală, decât pentru a ajuta forțele pro-occidentale, iar la București nu a existat o strategie politică de susținere a acestor forțe. Spre exemplu, la Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova au fost acreditați aproape 800 de observatori internaționali, dar românii lipsesc aproape cu desăvârșire.
Parlamentul Ucrainei a trimis 11 oameni, cel al României nici unul: europarlamentarul USR Dan Barna susține că a avut surpriza să descopere că a fost singurul observator român la alegerile care au avut loc duminică în Republica Moldova.
Dacă pentru România e cu adevărat vitală direcția spre care merge Republica Moldova, de ce nu a inundat secțiile de vot cu observatori? De ce nu și-a orientat ajutoarele spre oamenii cei mai vulnerabili, victimele tranziției, care trăiesc de azi pe mâine și care sunt cel mai ușor de cumpărat sau de convins de propaganda rusă? România și-a trimis experți și oameni la vârful instituțiilor din Republica Moldova, dar nu s-a ocupat mai deloc de cei rămași în urmă.
Votul moldovenilor din republică pentru UE a fost majoritar împotriva aderării, diaspora din Vest a modificat echilibrul.
Continuarea în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
