De-a lungul secolelor, epidemiile au fost o amenințare constantă pentru populațiile din această parte a Europei, unde administrația și organizarea sanitară au fost mereu provocări dificile. Într-o epocă în care medicina modernă abia își contura bazele, bolile precum ciuma sau holera făceau ravagii, schimbând structura socială și accelerând măsurile de carantină și igienă publică. Cartea „De la Ciuma lui Caragea la holera Balcanică: epidemii, carantine și sănătate publică în epoca modernă”, coordonată de Constantin Ardeleanu, analizează aceste momente dramatice, plasându-le în contextul mai larg al evoluției politice și sociale a Principatelor și, mai târziu, al statului român modern.
Sabina Fati recomandă „De la Ciuma lui Caragea la holera Balcanică: epidemii, carantine și sănătate publică în epoca modernă” de Constantin Ardeleanu :
„Pe 11 ianuarie 1813, Dimitrie Filodor venit tocmai din Epir să fie judecător la București, să se însoare și să-și ridice casă aici, a fost lovit de ciumă, iar camera lui plină de lucruri fine a fost sigilată.
Abia un an mai târziu lucrurile lui au fost inventariate și de la ele se poate spune povestea tânărului grec mort în prima parte a Ciumei lui Caragea. Aproape 30.000 din cei 80.000 de locuitori ai Bucureștiului au fost răpuși într-un singur an de această epidemie în timpul căreia Vodă Caragea se încuiase la Cotroceni, iar boierii și oamenii înstăriți plecaseră la țară, cum făceau de obicei în prag de catastrofă. Pandemiile s-au ținut lanț din perioada medievală până în prima parte a secolului 20. O relatare timpurie ne face să ni-l imaginăm pe domnitorul Moldovei, Ieremia Movilă fugind în 1603 împreună cu familia din fața unei epidemii de ciumă care l-a făcut să umble «peste păduri și câmpii cu toată casa».
Bolile care însoțesc armatele, ciuma, tifosul exantematic, dizenteria și holera au traversat teritoriul Principatelor din secolul al XVIII-lea, pe fondul evoluției Chestiunii Orientale și al dezvoltării comerțului pe Dunăre și pe Marea Neagră. Pentru a opri epidemiile la granița Imperiului Habsburgic, Viena a impus un coridor sanitar la granița sa Estică. Orientul era considerat un spațiu „necivilizat și pestilențial” așa că accesul pe teritoriile imperiale se făcea printr-o serie de stații de carantină: o infrastructură medicală și științifică transformată într-un soi de „zonă Schengen” de liberă circulație care începea dincolo de granițele Vestice ale Principatelor, unde erau opriți germenii infecțioși ai Orientului. Holera a apărut prima dată în Principate la jumătatea anului 1831, când boala a străpuns coridorul sanitar de pe Prut și a înaintat spre Iași și București.
Generalul rus Pavel Kiseleff a impus atunci „biciul holerei”, iar cine voia să intre în Principate trebuia să stea în carantină până la 40 de zile în perioadele acute ale bolii sau până la 7 zile când era acalmie. Cine încerca să trișeze era condamnat „pe viață la ocnă” sau era împușcat pe loc de jandarmi dacă nu se oprea la somația acestora.
Apoi războiul din 1913 care a fost mai degrabă o mobilizare decât o campanie propriu-zisă aduce în România epidemia de holeră din Bulgaria, iar românii mor pe capete. Mortalitatea ajunge potrivit unor estimări la 45-50% și îi lovește mai ales pe cei săraci, fiindcă războiul și epidemia sunt profund nedemocratice și inechitabile.”
Cartea este disponibilă în librării și online pe site-ul Editurii Humanitas.
Volumul de față nu doar că documentează impactul epidemiilor asupra societății românești, dar și analizează măsurile sanitare adoptate și evoluția sistemului de sănătate publică. Specialiștii care contribuie la această lucrare plasează evenimentele în contextul mai larg al politicilor externe și sociale ale vremii, oferindu-ne o înțelegere mai profundă a modului în care crizele medicale au influențat modernizarea statului român. O lectură esențială pentru cei pasionați de istorie, medicină și impactul pandemiei asupra societății.
Citește și: SECUNDAR, de Alexandra Badea: un joc indiscret cu rolurile din viaţa noastră
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Facebook Humanitas)
