Procurorii DIICOT arată în referatul cu propunere de arestare preventivă a soților Vicol-Ciorbă că autoritățile din Constanța nu au controlat șantierele Nordis. Ulterior, pentru a scoate banii din firmă inventau profituri prin tranzacții fictive. Laura Vicol a înființat o firmă pe care a cesionat-o unui cetățean moldovean care nu a fost niciodată în România.
„Se constată o pasivitate a acestor instituții, în sensul în care, deși aveau atribuții pe această linie, fie nu au demarat și efectuat controale pe șantierele grupului NORDIS, fie dacă au făcut-o s-au rezumat la aplicarea unor sancțiuni modice, fără a urma pașii legali”, se arată în documentul procurorilor. Urmare a solicitării DIICOT, Poliția Locală din cadrul Primăriei Năvodari a pus la dispoziția procurorilor documentația întocmită cu ocazia unor controale efectuate la șantierele deschise în Năvodari. „Astfel, au fost puse la dispoziție mai multe procese-verbale de aplicare a unor sancțiuni contravenționale, în marea lor majoritate pentru împiedicarea accesului pe șantiere sau pentru nerespectarea autorizațiilor de construcție. Cu toate acestea, reprezentanții Poliției Locale Năvodari nu au luat măsurile subsecvente care se impuneau, sesizarea I.S.C. Constanța și a Primăriei Năvodari. S-a constatat aplicarea unor sancțiuni cuprinse între 6.000 și 20.000 lei”, se arată în referatul DIICOT.
Citește și: Cât l-a costat pe patronul Nordis întreținerea soției
Primăria a închis ochii
La rândul ei, primăria orașului Năvodari, deși poliția locală a observat că dezvoltatorul a construit 3 etaje în plus peste autorizația de construire, „nu a luat nicio măsură în sensul întocmirii notei de constatare, sistării lucrărilor, sesizării Instituției Prefectului în vederea suspendării autorizației de construcție sau, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală”.
Inspectoratul de Stat în Construcții Constanța, deși „este principala instituție cu competențe în construcții, nu a efectuat niciun control din oficiu în perioada 2019-2024 la șantierul NORDIS Mamaia”.
În ceea ce privește Protecția Consumatorului, deși au existat sesizări inclusiv pe clauzele abuzive, ANPC „s-a rezumat la aplicarea unei amenzi pentru nerespectarea termenelor de predare, iar cu privire la clauzele abuzive, deși le-a observat în mod direct și nu a urmat pașii legali, respectiv sesizarea instanței de judecată. Unele plângeri au fost respinse ca ”neconcluzionabile”.
Cum au scos banii din firmă
Ca să justifice încasarea banilor, gruparea Nordis avea nevoie ca firma să fie profitabilă pe hârtie, pentru a încasa dividende. Membrii grupării au început încă din anul 2019, deci imediat ce conturile societății au fost alimentate cu avansurile clienților, să externalizeze sume de bani cu titlu de dividende, făcându-se mențiune că reprezintă „avans dividende”. Astfel, prin operațiuni simulate cu firme din grup care nu aveau activitate, s-a creat artificial profit în sarcina societății, care să justifice încasarea de dividende. Astfel au fost identificate tranzacții succesive de vânzare având ca obiect bunuri imobile către propriile societăți.
Un exemplu este reprezentat de achiziția și vânzarea la un interval foarte scurt de timp a unor imobile, terenuri de valoare foarte mare. Astfel, „Matei Cristian Andrei vinde două terenuri din București, unul situat str. Eugen Brote nr. 47 B și altul pe bld. Primăverii către Nordis Management pentru suma de 5. 258 .171 lei, respectiv 5 .326 .832 lei în noiembrie 2019”. O lună mai târziu, Nordis Management vinde cele două terenuri către Constrom Real Estate Management SRL. Firma din urmă a fost înființată de Laura Vicol în 2017 și cesionată cetățeanului moldovean Reznic Ivan, care nu a intrat niciodată pe teritoriul României.
Tranzacție fictivă
Nordis Management a vândut cele două terenuri cu 15 milioane de lei, respectiv 24 milioane de lei, adică de 3 respectiv 4,5 ori mai mult în numai o lună de zile. „Tranzacția a fost încheiată și declarată exclusiv pentru a închide contabil anul 2019 cu profit. Foarte important de precizat este faptul că tranzacțiile imobiliare nu au fost încheiate în formă autentică și înscrise în cartea funciară, pe de o parte, iar pe de altă parte, prețul acestora nu a fost niciodată achitat”, mai susține DIICOT.
O altă situație similară este vânzarea unui număr de 110 apartamente și 3 spații comerciale către Nordis Property Services în data de 10.11 2022 pentru suma de 35,5 milioane de lei, act autentificat notarial la notarul public Ioana Băsescu. În acest caz nu există dovada plății, tranzacția fiind realizată în baza unei declarații a administratorului Emanuel Poștoacă, partenerul de afaceri al lui Vladimir Ciorbă, care a susținut că prețul a fost achitat integral. Câteva luni mai târziu, intervine convenția de anulare a tranzacției pe motiv că prețul nu a fost plătit, deși la vânzare s-a atestat faptul că prețul a fost achitat.
Au redenumit apartamentele
După ce au primit avans 200 milioane de euro de la peste 1700 de clienți care doreau apartamente la munte sau la mare, grupul din jurul lui Ciorbă – Poștoacă a recompartimentat apartamentele și le-au redenumit „astfel încât acestea să fie înstrăinate după bunul plac altor persoane fizice sau juridice”, chiar dacă ele constituiau obiectul unor promisiuni de vânzare-cumpărare. „Cu alte cuvinte, prin aceste operațiuni, un apartament care avea o denumire generică (RIMINI) și un indicativ (D24) devine un apartament cu denumirea și indicativul schimbate, deși fizic, conform planurilor de arhitectură, el rămâne în aceeași poziție”, se mai arată în referatul procurorilor.
În această afacere oneroasă un rol esențial l-au avut notarii publici Ioana Băsescu și Andreea Cosma. Ele au avizat apartamentarea a două blocuri din Mamaia. Apartamentarea presupune ca imobilului să fie finalizat. „În această cascadă de operațiuni, apartamentarea este realizată ilegal, toate prevederile legale în materie stabilind explicit că o astfel de operațiune nu se poate realiza decât după recepția la terminarea lucrărilor și pe cale de consecința operațiunile de vânzare a unităților locative cu inserarea cotei de T.V.A. sunt ilegale, fiind făcute în mod fraudulos, cu rea credință pentru a beneficia de niște avantaje fiscale”, mai arată DIICOT în referat.
Citește și: Criză. Realitatea nefardată a pieței medicamentelor din România
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
