Șase întrebări pentru ministrul Predoiu și pentru șeful CSM

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) transmite șase întrebări pentru ministrul Predoiu și pentru șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în contextul explicațiilor oferite de ministrul Justiției în cazul unui dosar nefinalizat despre care a susținut că s-a soldat cu o soluție de achitare.

Redăm scrisoarea deschisă adresată celor doi demnitari:

„Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a dat «pe surse» ca sigură achitarea unui cetățean într-un proces în care judecătorii nu au deliberat și pronunțat oficial decizia. S-a întâmplat într-o emisiune de radio și a transmis întregii țări faptul că ministrul justiției, un om politic, are acces privilegiat la deciziile instanțelor înainte ca acestea să fie pronunțate.

A fost o eroare, a revenit a doua zi ministrul, cu un comunicat de scuze: «Eroarea comisă a fost fără intenție, de bună-credință am crezut în adevărul celor afirmate, dar, regretabil, nu am verificat în prealabil informația pe care o aveam din surse neoficiale».

Desigur, oameni suntem și facem erori, dar în cazul ministrului eroarea nu este aceea că nu a verificat informația înainte de a o da mai departe public, ci că a avut acces la ea, deși n-ar fi trebuit. Faptul că o sentință judecătorească poate fi cunoscută „pe surse” înainte de pronunțare era până acum doar o bănuială, judecând după numeroșii fugari celebri ai nației, care au ales calea exilului exact înainte de a fi condamnați definitiv la închisoare”, scrie APADOR-CH.

Dar când însuși ministrul justiției recunoaște public asta, se cuvine ca ministrul și o seamă de instituții cu rol de control și garantare a independenței justiției să răspundă la câteva întrebări esențiale. Prin urmare, APADOR-CH îi adresează lui Cătălin Predoiu următoarele întrebări:

1. Care sunt sursele neoficiale care v-au transmis informația că Dan Hosu a fost achitat?
2. Care este mecanismul legal prin care un ministru al justiției poate avea acces la deciziile și sentințele instanțelor înainte de deliberare și pronunțare?
3. Câți alți membri ai guvernului sau ai partidului din care faceți parte beneficiază de același gen de informații din surse neoficiale?

Asociația se adresează și judecătorului Daniel Grădinaru, președinte al CSM, cu încă trei întrebări:

1. Este legal ca decizia unei instanțe să fie cunoscută înainte de pronunțare de către un membru al guvernului?
2. Considerați că declarația ministrului justiției afectează independența justiției și buna desfășurare a actului de justiție?
3. Ce măsuri veți lua pentru a investiga cum au ajuns aceste informații în posesia ministrului justiției?

Organizațiile semnatare consideră că societatea are dreptul să pună aceste întrebări și să primească răspuns la ele, câtă vreme autoritățile statului, de la președinte, prim-ministru până la ministrul justiției afirmă cu fiecare ocazie că trăim într-un stat de drept, în care principiul legii primează, justiția este independentă și nu judecă în funcție de interese politice, de partid sau de grup.

„Într-o țară democratică o astfel de «eroare» nu poate fi reparată cu un simplu comunicat de scuze, ci are nevoie de o anchetă serioasă, care să restabilească, dacă se mai poate, încrederea publicului în justiție”, se arată în scrisoarea adresată celor doi demnitari, scrisoare deschisă semnată de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, alături de Asociația ActiveWatch, Miliția Spirituală, Asociația Respiro și CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!