Vanuatu, Fiji și Samoa propun recunoașterea ecocidului ca infracțiune internațională la Curtea Penală Internațională. Inițiativa celor trei state insulare din Pacific marchează un pas esențial în abordarea distrugerii mediului la scară globală.
Deși amendarea Statutului de la Roma este un proces politic complex, această propunere ridică o întrebare mai amplă: de ce să criminalizăm ecocidul?
Într-o epocă în care impactul schimbărilor climatice devine tot mai distructiv, criminalizarea ecocidului ar putea remodela modul în care dreptul internațional abordează protecția mediului.
PressHub a tradus analiza forumului american Just Security, parte a New York University School of Law.
Ce beneficii are criminalizarea ecocidului
Criminalizarea ecocidului provine din recunoașterea tot mai largă a faptului că distrugerea severă a mediului amenință nu doar ecosistemele, ci și comunitățile umane. Prin introducerea ecocidului ca infracțiune, comunitatea internațională ar putea trage la răspundere persoanele vinovate de distrugerea mediului la scară largă, în special pe cei aflați în poziții de putere, cum ar fi directorii corporațiilor sau liderii statelor.
Spre deosebire de legile tradiționale de mediu, care se concentrează adesea pe despăgubiri (principiul „poluatorul plătește”), criminalizarea ecocidului are ca scop prevenirea distrugerii mediului încă de la început.
Pentru comunitățile vulnerabile, în special cele din Pacific, criminalizarea ecocidului reprezintă un pas important către justiție. Națiunile insulare din Pacific, care sunt printre cele mai puțin responsabile pentru emisiile globale, dar cele mai afectate de creșterea nivelului mării și fenomenele meteorologice extreme, au fost întotdeauna în prima linie a advocacy-ului climatic.
Propunerea lor scoate în evidență nevoia urgentă de mecanisme juridice inovatoare pentru a proteja mediul. Includerea ecocidului în Statutul de la Roma ar transmite un mesaj puternic că comunitatea internațională valorizează protecția mediului la același nivel cu crimele precum genocidul și crimele de război.
Dintr-o perspectivă juridică, crearea unei infracțiuni de ecocid ar putea descuraja potențialii răufăcători, în special actorii corporativi. Riscul personal de a fi urmărit penal la CPI, alături de daunele reputaționale aduse companiilor implicate în distrugerea masivă a mediului, ar putea influența semnificativ luarea deciziilor.
Care sunt provocările criminalizării ecocidului
În ciuda beneficiilor potențiale, există provocări semnificative în transformarea ecocidului într-o crimă internațională. Un obstacol major este procesul politic de modificare a Statutului de la Roma, care necesită un acord larg din partea statelor membre. În plus, definițiile ecocidului sunt încă un subiect de dezbatere.
Experţii în drept internaţional au criticat definiția ecocidului, propusă de Stop Ecocide Foundation, deoarece aceasta permite distrugerea mediului atâta timp cât beneficiile sociale și economice sunt considerate mai mari decât daunele provocate.
Totodată, experții subliniază că efectul criminalizării ecocidului ar putea fi supraestimat și că se pun așteptări prea mari pe puterea dreptului penal internațional. De asemenea, există riscul ca această inițiativă să nu aducă schimbări importante dacă nu se ține cont de legăturile complicate dintre distrugerea mediului, interesele economice și politica globală.
Susținătorii ecocidului afirmă că valoarea sa reală este mai mult simbolică. Dar, recunoașterea ecocidului ca infracțiune internațională ar schimba modul în care lumea vede responsabilitatea față de mediu, ridicând distrugerea acestuia la nivelul celor mai grave crime recunoscute de CPI (precum crimele de război).
În acest fel, criminalizarea ecocidului devine un act politic îndrăzneț. Susținătorii săi cred că ar putea fi un instrument esențial pentru a obține justiția climatică și pentru a proteja mediul pentru generațiile viitoare, potrivit experților în drept internațional al forumului Just Security.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
