Suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina nu îngrijorează prea tare România sau în orice caz, niciun oficial de rang înalt nu s-a exprimat.
La Varșovia, în schimb, ministrul Apărării a spus imediat că este „o veste proastă”, în vreme ce la București, președintele interimar Ilie Bolojan a scris pe platforma X că „NATO este cel mai puternic pilon al apărării noastre” și că „trebuie să intensificăm investițiile pentru a ne consolida capacitatea de apărare”.
De altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, Ilie Bolojan a anunțat trecerea celor 25 de companii de armament, șantiere navale și întreprinderi aviatice militare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării. Nu e clar când această industrie va deveni eficientă și de ce odată ajunsă sub umbrela MApN va avansa mai repede.
Recent cunoscuta companie de audit KPMG a publicat raportul „Piața de apărare din România – oportunități și provocări”, care analizează starea actuală a sectorului de apărare, inclusiv rolul sectorului privat conex. Autorii analizei sugerează că dezvoltarea industriei românești de apărare se va baza în mare măsură pe programe mari de achiziții publice, care pot crea contracte offset în cadrul cooperării tehnologice și industriale.
Contractele offset se referă la compensările pe care industria autohtonă trebuie să le obțină la fiecare mare achiziție, potrivit legii (OUG 189/2002). Altfel spus, când România cumpără sisteme de apărare de la americani, de pildă, aceștia ar trebui la rândul lor să cumpere în valoare de până la 80% din achiziție bunuri din România.
Ar putea fi vorba de exemplu, la încheierea unui contract de avioane militare, să fie realizate anumite componente ale produsului final de către subcontractori români. Există și posibilitatea unor compensări din alte industrii, achiziții de optică militară, uniforme, conserve, corturi, armament.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale / Facebook)
