Secretizarea rezultatelor dezastruoase, „soluția” pentru o „Românie Educată”, în contextul în care menținerea situației, an de an, sub nivelul subzistenței, nu poate duce la nimic bun privind educația națională.
Secretizarea rezultatelor dezastruoase
Nici în bugetul județului Argeș educația nu apare ca fiind o prioritate, pe acest an fiind prevăzute la „Alte Cheltuieli” pentru învățământ doar achiziția a două microbuze școlare pentru o grădiniță din Pitești și un centru școlar din Câmpulung.
500 de mii de lei la un buget de 1,3 miliarde RON reprezintă „impresionantul” procent de 0,3%.
Și asta în condițiile în care CJ Argeș a decis anul trecut, în plină criză financiar-bugetară, să mărească statul de funcții propriu cu 55 de persoane, de la 200 la 255.
Nici la Stâlpeni finanțarea educației nu este o prioritate.
Deși comuna are un liceu, două școli gimnaziale și o grădiniță cu program prelungit, primăria nu dispune nici astăzi de un microbuz școlar propriu, transportul școlar fiind făcut cu o firmă din Mioveni.
Cu un buget pe anul 2024 cu 91% funcționare și doar 9% dezvoltare, Primăria și Consiliul local finanțează educația din cei 572.670 lei venituri proprii, cu doar 45.570 lei.
Procentual înseamnă aproape 8%, dar aceasta este alocată probabil ca parte din angajamentul consiliului local de a cofinanța proiectele depuse de liceu, conform HCL nr. 11/2022.
Sau poate fi și pentru altele, primăria Stâlpeni fiind proprietarul clădirilor și spațiilor din comună pe care unitățile școlare le folosesc pentru actul educațional. Iar acestea trebuie reparate și întreținute, dar alocările de fonduri pentru acest capitol nu se regăsesc în calitatea actului educațional.
Mai adaug că anul trecut, peste 74.000 lei au fost retrași la inițiativa primarului Șerbănoiu prin rectificare bugetară din alocarea pentru educație pentru 2023 de la capitolul burse cuvenite elevilor, conform HCL 91/2023.
Administrația locală a decis să nu introducă niciun proiect pentru unitățile școlare
Iar pentru programul finanțat prin PNRR de eficientizare a clădirilor publice, administrația locală a decis să nu introducă niciun proiect pentru unitățile școlare, ci doar eficientizarea primăriei, deși spre exemplu la Bălilești cam toate clădirile școlilor sunt introduse în program.
Așadar educația este un capitol subfinanțat de către toți decidenții politici de la nivel național, județean și local, iar menținerea sa în zona aceasta nu poate rămâne fără efecte. „România Educată” a produs nu numai mișcările sociale din vara anului trecut, și mă refer la greva generală din educație care a implicat peste 150.000 de profesori și 60-70.000 de cadre didactice și auxiliare, cu o durată de 22 de zile.
Ci și rezultate din ce în ce mai slabe la examenele și simulările examenelor naționale.
Articolul integral, în Gazeta de Stâlpeni
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
