Procurorul Cristian Ban, membru al CSM, a solicitat, pe 23 martie, sesizarea Comisie speciale a Consiliului pentru analizarea si propunerea revocarii lui Lucian Netejoru din functia de inspector-sef al Inspectiei Judiciare. De asemenea, Secția pentru Procurori a CSM, în baza hotărârii numărul 230 din 23 martie, a motivat cererea de demitere a procurorului Lucian Netejoru de la șefia Inspecției Judiciare.

Din document, rezultă calitatea foarte scăzută a activităţii Inspecţiei Judiciare în domeniul răspunderii disciplinare. În acest sens, Secţia pentru Procurori a CSM are în vedere analiza hotărârilor respinse sau anulate pronunţate de Secţia pentru procurori în materie disciplinară  în perioada 2017-2020, pentru a se putea realiza o evaluare în ansamblu a activităţii Inspecţiei Judiciare din această perspectivă.

Astfel, în perioada 2017-2020, din cele 50 de acţiuni exercitate de Inspecţia Judiciară, Secţia a soluţionat un număr total 44 acţiuni disciplinare, din care 30 de acţiuni disciplinare prin respingerea şi anularea acestora, ajungându-se ca în anul 2020 să fie admisă o singură acţiune disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară, 6 acţiuni să fie respinse şi 7 anulate.

Din cele 30 de acţiuni disciplinare prin 19 hotărâri s-a dispus respingerea acțiunilor disciplinare şi prin 11 hotărâri s-a dispus anularea acțiunilor disciplinare, din care:

16 hotărâri definitive de respingere a acţiunilor disciplinare şi 7 hotărâri definitive de anulare a acțiunilor disciplinare; o hotărâre de respingere a acţiunii disciplinare  şi 3 hotărâri de anulare a acțiunilor disciplinare, toate aflate pe rolul  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea judecării recursului; 2 hotărâri de respingere a acţiunii disciplinare şi o hotărâre de anulare a acţiunii disciplinare, modificate în recurs.

Astfel, din cele 19 hotărâri de respingere a acţiunilor disciplinare, 18 hotărâri au fost respinse ca neîntemeiate şi una ca fiind rămasă fără obiect. În urma analizei acestor hotărări, Secția a constatat următoarele: practica neunitară a Inspecţiei Judiciare în ceea ce priveşte aceeaşi chestiune de drept, în condiţiile în care pentru nerespectarea aceloraşi norme procedurale, faţă de un procuror a fost exercitată acţiunea disciplinară, în timp ce pentru celălalt procuror reclamat  s-a dispus clasarea sesizării (Hotărârea nr. 1P/8.02.2017, pronunţată în dosarul nr. 11/P/2016, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 292/27.11.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie Justiţie, pronunţată în dosarul nr.955/1/2017, prin care s-a respins recursul declarat de Inspecţia Judiciară); faptul că dispozițiile reţinute de Inspecţia Judiciară ca fiind încălcate, cu privire la atribuțiile procurorului șef secție, nu reprezintă norme de drept procesual, astfel cum acestea sunt definite de doctrină, situație în care nu pot face obiectul elementului material al abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, iar considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 244/6 aprilie 2017 de la punctele 56, 58, 59, 63, 67, 68, 70, 71 și 72, reţinute de Inspecţia Judiciară ca fiind încălcate, de asemenea, nu instituie norme de drept procesual sau material, pentru a putea fi reținute ca făcând parte din elementul material al abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t) (Hotărârea nr.13P din 21.11.2018, pronunţată în dosarul nr.15/P/2018, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr.111/13.05.2019  pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 250/1/2019) și existenţa unei vădite contradicții între normele de procedură penală reținute ca pretins a fi încălcate și situația de fapt reținută de Inspecția Judiciară.

Calitatea scăzută a acțiunilor disciplinare versus încălcarea principiului imparțialității inspectorilor judiciari

Un alt aspect evidențiat în document de Secţia de Procurori a CSM se referă la calitatea scazută a acţiunilor disciplinare exercitate de către inspectorii judiciari și a managementului Inspecţiei Judiciare, din perspectiva activităţii de avizare şi confirmare a actelor întocmite de inspectorii judiciari, în unele situaţii cu încălcarea dispoziţiilor legale vizând principiul imparțialității inspectorilor judiciari, alteori în situaţia în care ar fi trebuit să constituie un filtru în cenzurarea acelor acte care au fost întocmite fie prin raportare la dispoziții legale inexistente, fie prin grave erori în interpretarea şi aplicarea legii.

Astfel, Secţia a mai constatat că legea oferă posibilitatea inspectorului-şef să-şi desemneze dintre inspectorii judiciari echipa de conducere, respectiv inspectorul-şef adjunct şi directorii de direcţie, cu scopul de a asigura pe lângă coeziunea mangerială și competenţa profesională.

Un alt aspect din motivarea Secției a vizat focalizarea activităţii Inspecţiei Judiciare în perioada 2017 – 2020 asupra procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi asupra procurorilor din cadrul asociaţiilor profesionale care au luat poziţii faţă de modificările legislative din anul 2018.

 Astfel, se remarcă că din cele 50 de acţiuni disciplinare exercitate de către Inspecţia Judiciară în perioada 2017-2020, 23 de acțiuni (un procent de 46% ) au vizat un număr total de 23 de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din cadrul asociaţiilor profesionale care au luat poziţii faţă de modificările legislative din anul 2018.

Din cele 23 de acţiuni disciplinare, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a soluţionat un număr de 18 acţiuni disciplinare, pronunţând:o hotărâre definitivă de admitere a acţiunii disciplinare;6 hotărâri definitive de respingere a acţiunilor disciplinare şi 6 hotărâri definitive de anulare a acțiunilor disciplinare (procent de menţinere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 85,7%);o hotărâre de respingere a acţiunii disciplinare  şi o hotărâre de anulare a acțiunii disciplinare, aflate pe rolul  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea judecării recursului și o hotârâre de respingere a acţiunii disciplinare şi o hotărâre de anulare a acţiunii disciplinare, modificate în recurs, cu menţiunea că în ceea ce priveşte hotărârea de anulare a acţiunii disciplinare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că pentru una dintre lucrările care au făcut obiectul acţiunii disciplinare a fost încălcat grosier principiul repartizării aleatorii a cauzelor, anularea rămânând valabilă cu privire la aceasta (situaţia a fost detaliată în precedent la pg. 8 paragraful 1).

”Analizând comparativ aceste date cu cele din perioada 2013-2016, când faţă de aceeaşi categorie de procurori, menţionată anterior, au fost exercitate doar 4 acţiuni disciplinare, din care două admise definitiv şi două respinse definitiv, se constată o creştere a procentului de promovare a unor astfel de acţiuni faţă de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau din cadrul asociaţiilor profesionale cu 575%”, se arată în motivarea Secției.

Potrivit documentului, activitatea Inspecţiei Judiciare a avut un caracter unidirecţional, vizând doar anumiţi procurori, ceea ce contravine principiului imparțialității care ar fi trebuit să guverneze activitatea acestei instituţii.

”O astfel de situaţie nu ar fi putut fi generată în condițiile în care domnul Lucian Netejoru, în calitate de inspector–şef, şi-ar fi exercitat atribuţiile în mod echidistant. Astfel, Secţia remarcă că pentru alţi procurori sau judecători care şi-au exprimat public opinia faţă de diverse modificări legislative sau în legătură cu activitatea unor instituţii ale statului (Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Guvernul României, Preşedinţia României),aspecte de notorietate publică, inspectorul-şef Lucian Netejoru a acţionat cu dublă măsură, întrucât, faţă de aceștia din urmă, nu s-a sesizat din oficiu pentru a se face verificări şi a se constata dacă există indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare”, arată Secția pentru Procurori a CSM.

În ceea ce priveşte soluţionarea acestor acţiuni disciplinare, Secţia a remarcat faptul că doar  anumiţi inspectori judiciari au instrumentat, în mod repetat, lucrări care privesc procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Hitruc Mihaela, Mina Andreea Cristina, Mateş Sanda, Măgirescu Gina).

În concluzie, Secția a subliniat calitatea foarte scăzută a activităţii Inspecţiei Judiciare în domeniul răspunderii disciplinare, în condiţiile în care rezoluţiile de exercitarea acţiunilor disciplinare au fost confirmate de inspectorul-şef, inclusiv prin încălcarea dispoziţiilor legale care vizează imparţialitatea.

De asemenea, au mai evidențiat direcţionarea activităţii Inspecţiei Judiciare în perioada 2017 – 2020 asupra procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi asupra procurorilor din cadrul asociaţiilor profesionale care au luat poziţii faţă de modificările legislative din anul 2018.

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.