Securiști vs. informatori, epopeea sufletelor moarte. Securitatea a recrutat între 1970-1979 peste 121.000 de colaboratori, a comunicat recent CNSAS. Istoricul Marius Oprea explică pentru DW cum a fost posibil ca atât de multe persoane să facă pactul cu diavolul.
DW: Marius Oprea, încep discuția noastră printr-o introducere mai lungă, un recurs la memoria vie a ceea ce s-a întâmplat imediat după decembrie ᾿89 . Epopeea prin care ai ajuns unul dintre cei mai dedicați arheologi ai crimelor Securității a început printr-un privilegiu al întâmplării. Lucram amândoi la revista Cuvântul, condusă de regretatul Radu G. Țeposu, care a făcut acolo o școală de presă împreună cu Ioan Buduca. Dacă îmi aduc bine aminte, la începutul anului 1991 Radu ne-a chemat și ne-a spus că a primit la redacție un dosar cu toți informatorii din Sibiu, probabil că expeditorul era un fost securist reșapat. Ne-a întrebat cine vrea să investigheze ceea ce era în dosar. Eu eram prins cu o anchetă jurnalistică despre crimele din decembrie ᾿89 la Arad, așa că ai preluat tu dosarul, urmând să verifici autenticitatea informațiilor. Îmi amintesc că după publicarea primului articol, au fost câteva cazuri de sinucidere dintre cei deconspirați. Așa a început aventura unui sfert de secol în care ai publicat o serie de cărți de referință despre ororile fostei Securități. Întrebare: Cât de multe vieți, câte destine a frânt fosta Securitate în regimul comunist?
Marius Oprea: Fiecare om apare la un moment dat într-o statistică. Primele au fost făcute pe la 1800 de ruşi şi austrieci, în luptele lor interminabile cu turcii. Mai târziu, în Bucureşti a sosit marele general Kisselef, care a stricat mahalaua şi a transformat uliţa în stradă. Apoi, după un veac şi jumătate, în 1944, au venit alţi ruşi. Mult mai cruzi, pentru că aşa cum a spus unul din ei, Pintilie Gheorghe, pe numele său adevărat Pantelei Bodnarenko, ajuns şef al Securităţii în august 1948, când tot rușii au creat-o ca armă a ocupației sovieto-comuniste a României, „printre noi, nu au ce căuta tovarăşii care cred în Dumnezeu“. Iar ei au ucis. Fără Dumnezeu.
Cum era organizată Securitatea și cum a reușit să fie stat în stat, deseori neținând cont de directivele PCR și chiar de ordinele lui Ceaușescu?
Din 1948 până în 1989, după statisticile pe care le-am alcătuit în ani de cercetare, 675.874 de oameni au trecut prin furcile caudine ale Securității, căzându-le victime. Cea mai mare parte a lor au ajuns în închisori și lagăre, alții au scăpat cu deportarea și domiciliul obligatoriu. Alături de ei au avut de suferit și familiile (soții date afară din serviciu, copii exmatriculați din școli). Toți cei din libertate, ca să nu mai vorbim de deținuți, au fost permanent urmăriți de o armată de informatori.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: dw.ro)
„..Crima. Securitatea a comis mult mai multe, despre care aflăm însă cu greu, pentru că moștenitorii ei conduc România..”___–___Nicio exagerare, Romania actuala este condusa de fosta nomenclatura si securitate, numai ca -la zi- au sprijinul fatis(democratic, nu?) al armatei popimii si supravietuitorilor si/sau mostenitorilor din clasa burghezo-mosiereasca, toti acesti indivizi draconici, s-au unit si conduc si vor conduce Romania de’a pururi, mai degraba sa piara tara, decat sa fie ei inlaturati de la putere, si -mai ales- tinuti responsabili pentru crima de genocid intins pe zeci de ani, si alte multe atrocitati comise chiar si din placere…Poporul roman este un popor ingenunchiat, nu are nicio sansa, exceptie intoarcerea la Monarhie cu Print/Printesa strain si cu intoarcerea acasa a cel putin 1 milion de romani, monarhisti, si care nu au avut tangente cu securitatea si fosta nomenclatura, si care -in bejanie- s-au ridicat prin propria munca si nu ca agenti ai pesede sau penele, sau aur, etc.Iar acestie sa ocupe toate functiile de varf si medii , din orice structura, iar alaturi de ei sa revina in tara inca -cel putin- un alt milion de romani cu ganduri de adevarati patrioti si apti de munca si cu idei inovatoare, plus cu un minim capital de cateva mii de euro, iar toata aceasta intreprindere, da , poate salva Romania si chiar sa o repuna rapid in randul tarilor de varf…