Sediul Direcției pentru Cultură Vrancea, monument istoric construit în 1914, se află în stare de degradare, tencuiala și ornamentele fiind desprinse de pe fațadă, deși instituția trebuie să fie un exemplu pentru comunitate. Directorul instituției, Traian Negulescu, a declarat că din 2013, de când ocupă această funcție, a încercat să restaureze imobilul, însă instituția nu a avut banii necesari, bugetul primit de la Ministerul Culturii asigurând doar banii de salarii și funcționare. În ceea ce privește accesarea de fonduri europene, Negulescu spune că doar Ministerul Culturii este eligibil, iar acum se judecă cu acesta pentru a prelua clădirea și a face demersurile necesare.

Mărturie arhitecturală a Focșaniului armenesc, Casa Saideman, care în prezent găzduiește sediul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Vrancea, își poartă cu demnitate vârsta. Imobilul a fost construit în 1914, în anul în care în Europa începe Primul Război Mondial. Agitația de pe continent încă nu ajunsese la Focșani, târg care înflorea și unde familiile înstărite începeau să ridice case cochete, în ton cu noile stiluri arhitectonice care apăreau în Europa.

În peste o sută de ani de existență, imobilul monument istoric nu a beneficiat de lucrări de reparații și consolidare importante. Se vede cu ochiul liber pentru că fațada este afectată de vreme, tencuiala fiind căzută în multe locuri până la cărămidă, deși imobilul găzduiește sediul Direcției pentru Cultură. La celebrarea centenarului, în 2014, reprezentanții Direcției pentru Cultură au organizat o zi a porților deschise, atunci văzându-se clar starea de degradare în care se găsește monumentul istoric.

Contactat de presshub.ro, directorul instituției, Traian Negulescu, a declarat că din 2013 de când ocupă această funcție a încercat să restaureze imobilul, însă instituția nu a avut banii necesari.

”Direcția de Cultură Vrancea este în subordinea Ministerului Culturii. Eu sunt director din 2013, iar demersurile pentru consolidarea și restaurarea sediului au început încă din 2002, dar nu au fost bani. Nici ei, nici eu nu am reușit să obținem fondurile necesare. În 2013 când am venit am găsit o clădire care mirosea a mucegai, în care se infiltra apa, am făcut o igienizare pe interior, am făcut renovări în cadrul cărora am descoperit o pictură originală, reparații la acoperiș, însă mai mult nu am reușit. Am aplicat pentru fonduri norvegiene, pentru un program de finanțare al Ambasadei SUA, am încercat la Institutul Național al Patrimoniului, prin programul lor de restaurare, nu am obținut nicio finanțare. Noi nu putem aplica pentru fonduri europene, deoarece clădirea se află în proprietatea statulului. Am cerut Ministerului Culturii să dea o Ordonanță de Urgență prin care să preia clădirea, să o treacă în proprietatea privată a statului, dar nu au fost de acord. Acum ne judecăm cu ei la Curtea de Apel Galați ca să preia clădirea ca să poată lua bani europeni pentru restaurare. Nu avem bani nici de avocat, ne apărăm cu o angajată a noastră care este jurist”, a declarat pentru presshub.ro Traian Negulescu, șeful Direcției de Cultură Vrancea.

Acesta spune că instituția sa primește de la Ministerul Culturii un buget foarte mic, iar din această sumă circa 33% se duc pe servicii de contabilitate, 18% pentru încălzirea casei pe timp de iarnă, iar restul pentru salariile celor 6 angajați și cheltuieli de funcționare – facturi la telefon, benzină – astfel că nu sunt bani pentru investiții.

”Când am venit eu in 2013, am găsit o expertiză a clădirii, care încadra imobilul în clasa II de risc seismic. Nu am avut bani nici să refacem această expertiză, care nu mai este de actualitate. Ministerul Culturii ne-a blocat fondul unde se duceau banii încasați din emiterea avizelor și a durat 3 ani ca să obținem aprobare pentru a schimba centrala termică din clădire, ca să aveți o idee cum merg lucrurile. Abia acum am reușit să obținem acordul deși mucegaiul din clădire ne pune sănătatea în pericol”, a mai spus Negulescu.

Istoria casei

Casa Saideman a aparținut doctorului radiolog Saideman, cel care după ce termină studiile de specialitate la Viena, se stabilește la Focșani, unde se căsătorește și construiește imobilul de pe strada Nicolae Titulescu de la nr. 1, în stil Seccession, stil arhitectonic și artistic apărut la Viena înainte de 1900, chiar în orașul unde Saideman studiase medicina.

Documentele vremii nu rețin foarte multe aspecte despre familie ori despre imobilul amplasat în cartierul armenesc al Focșaniului, unele informații vorbind despre faptul că medicul radiolog folosise partea din față a casei drept cabinet, iar construcția din spate ca locuință propriu zisă.

Structural, ”fațadele prezintă ferestre cu ancadramente vegetale, având în partea superioară un fronton cu blazon, realizat în stuc. Fațada principală pune în evidență intrarea terminată în arcadă semicirculară în stil ”Secession„ . Cornișa este ritmată de console, iar acoperișul este prevăzut cu lucarne. În cele patru colțuri au fost amplasate patru fleuroane din zidărie, decorate cu blazoane în stuc”, după cum spun cei de la Muzeul Vrancei.

Casa a fost vândută statului chiar înainte de naționalizare

Imobilul de pe Titulescu nr. 1 din Focșani a avut un alt parcurs al istoriei față de marea majoritate a caselor vechi boierești din Focșani, care ori au pierit sub buldozerul comunist, ori au fost naționalizate și mutilate. Casa Saideman a fost vândută statului în 1968, când devine proprietatea Consiliului Local Focșani. Zece ani mai târziu, imobilul este cedat Comitetului Județean de Cultură și Educație Socialistă Vrancea. După Revoluția din 1989, casa a găzduit Școala de Arte, iar în prezent aici funcționează Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Vrancea. Pragul casei a fost trecut, de-a lungul timpului, de nume mari ale teatrului românesc, precum actorii Elvira Godeanu, Leopoldina Bălănuță, Radu Beligan, ziaristul Leon Kalustian ori realizatorul TV Tudor Vornicu. În încăperile ei a cântat și Corul Madrigal.