Din Alexandria nu lipsesc ghivecele de flori și semafoarele. Alte lipsuri se mai pot identifica, dar acestor obiective li s-au alocat bani cu generozitate. Atât de mulți, încât semafoarele sunt despărțite unele de altele de câțiva pași, iar șoferii care doar tranzitează orașul trebuie să dea dovadă de multă răbdare pentru a depăși aglomerarea urbană. Cine câștigă din contractele finanțate și cu fonduri europene: firmele contractante. Iată în cele ce urmează povestea jocului cu bani europeni care au intrat, prin subcontractări, în buzunarele afaceriștilor apropiați de conducerea politică din Teleorman.
- În 2011, primarul Alexandriei, Victor Drăgușin, promitea locuitorilor că, după implementarea a trei proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Alexandria va avea „iluminat ca-n Paris, trafic rutier ca-n Germania și siguranță ca la Moscova”.
- Investiția pentru care s-a semnat finanțarea se ridică la suma totală de 36,5 milioane de lei, din care 80% erau fonduri europene nerambursabile, iar data inițială de finalizare a lucrărilor era 15 noiembrie 2011.
- La momentul respectiv, aceste trei proiecte erau singurele proiecte cu bani europeni accesate vreodată de orașul Alexandria, așa că obținerea banilor externi era prezentată ca o realizare majoră a administrației locale de atunci, aproximativ identică cu aceea din prezent. „Semafoarele inteligente” pe care Alexandria urma să le monteze au intrat în sarcina companiei SC UTI TRAFIC Management SA, anchetată ulterior pentru că ar fi participat la circuite evazioniste și de spălare a banilor.
- Procurorii bănuiesc că UTI Traffic Management a subcontractat o parte a lucrărilor uneia dintre firmele de casă ale PSD Teleorman, aparținând prietenului apropiat al primarului Victor Drăgușin, Nae Tatu, implicat în multe lucrări de anvergură pe bani publici la nivelul Alexandriei.
- Din întreaga lucrare, singurii câștigători au fost companiile contractante, pentru că traficul în Alexandria rămâne problematic, tocmai din cauza „semafoarelor inteligente”, amplasate uneori din 50 în 50 de metri, generând astfel blocaje semnificative pe o distanță relativ mică.
Notă: Am solicitat Primăriei Alexandria un punct de vedere asupra modului în care s-au executat lucrările aferente proiectului în cauză, însă până la momentul publicării articolului, cererea noastră formulată în baza Legii 544 a accesului la informațiile de interes public a rămas fără răspuns.
Inteligență la o atingere de buton distanță. Preț: 8 milioane de lei
În septembrie 2012, la sediul Primăriei Alexandria aveau loc lucrările conferinței finale ale proiectelor „Sistem pentru managementul iluminatului public în municipiul Alexandria”, „Sistem de supraveghere în vederea creșterii siguranței și prevenirii criminalității în municipiul Alexandria” și „Sistem pentru managementul traficului rutier în municipiul Alexandria”, toate fiind proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Valoarea acestora se ridica la peste 36 de milioane de lei.
Sistemului de management al traficului rutier, constând în montarea de semafoare inteligente, i-a fost repartizată suma de 8.650.256,19 lei. Cu acești bani au fost amplasate semafoare pe străzile Dunării și București, la intersecțiile: Cal. București – str. Al.Ghica, Cal. București – str. Cuza Vodă, Cal. București – str. Libertății, Cal. București – str. Dunării, str. Dunării – str. 1 Mai, str. Dunării – str. 1 Decembrie – Poștă, str. Dunării – str. C-tin Brâncoveanu, str. Dunării – str. Al.Colfescu, str. Dunării – Casa de Cultură, str. Dunării – str. Ion Creangă, str. Dunării – str. Tudor Vladimirescu, str. Dunării – str. 1 Decembrie, str. Dunării – str.H.C.C și str. Dunării – str. Dr.Stâncă.
„Sistemul de management al traficului rutier” a cuprins, așadar, montarea de semafoare inteligente de tip led, cu un consum redus de energie electrică, 16 automate de trafic instalate în principalele intersecții, infrastructură de comunicații prin fibră optică și UPS-uri pentru alimentarea în sistem de urgență a automatelor. În mod paradoxal, prin montarea lor se dorea fluidizarea traficului rutier de la nivelul municipiului, eliminarea congestionării în principalele 16 intersecții creșterea gradului de siguranța în trafic a cetățenilor, cât și asigurarea funcționării continue a sistemului de semaforizare.
Inteligența acestor noi semafoare consta în faptul că oamenii care urmau să treacă strada puteau apăsa un buton, anunțând astfel aparatul să-și schimbe culoarea. Însă montarea lor atât de apropiată a produs încă de la început nenumărate nemulțumiri în rândul șoferilor, care, dintr-o dată, au început să piardă din ce în ce mai mut timp pe străzile principale ale orașului.
În plus, potrivit primarului Victor Drăgușin, rezultatele așteptate de la acest sistem nou de management al traficului rutier urmau să fie „Creșterea numărului de intersecții semaforizate, realizarea unui Sistem integrat pentru managementul traficului rutier și Centrul de Comandă și Control, creșterea numărului de persoane care folosesc transportul în comun (săptămânal), reducerea emisiilor de noxe, reducerea consumului de combustibil și fluidizarea traficului rutier”.
În realitate, astăzi nimeni nu se declară fericit de faptul că semaforizarea inteligentă a fost implementată, pentru că despre o fluidizare a traficului rutier nici nu se pune problema.
De altfel, viceprimarul Alexandriei de la vremea respectivă, Dan Popescu, povestește astăzi că sistemul a fost gândit în altă legislatură și că, în realitate, efectele lui sunt mai mult proaste decât fericite: „Chiar nu-mi aduc aminte detaliile proiectului. De fapt, știu că au fost două: iluminatul inteligent și semaforizarea inteligentă. Oricum, eu cred că era contractat mai dinainte și doar s-a implementat în vremea noastră, deci nu știu dacă am participat la votarea lui. Dar au fost două proiecte cu care s-a lăudat mult primarul la vremea aceea. Sunt dese aceste semafoare, domnule, ăsta e adevărul, și fragmentează traficul de-l omoară pe strada principală a orașului. Că sunt la 50 de metri unul de altul, dar cum or fi fost gândite nu știu.Tot atunci s-au montat și camere de supraveghere în tot orașul. Dar proiectele astea deja fuseseră aprobate dintr-un mandat trecut. Ăsta e un subiect tabu, nu cred că va vorbi cineva despre asta.”
Un subiect tabu
Dar de ce presupune viceprimarul Alexandriei din acele timpuri că nu va vorbi nimeni despre subiect și de ce îl consideră un subiect tabu? Ei bine, aici începe cu adevărat jocul banilor europeni care au intrat, prin subcontractări, în buzunarele afaceriștilor apropiați de conducerea politică din Teleorman.
Contractul pentru implementarea sistemului pentru monitorizarea traficului rutier a fost încheiat cu SC UTI TRAFIC Management SA în 2011. La licitație a mai participat și SC Marca Telecom SRL, care a venit cu o ofertă inacceptabilă și neconformă, astfel că firma în cauză nici nu a mai contestat licitația. Firma câștigătoare, aparținând omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, a mai fost parte a unor contracte profitabile. Ea a realizat și sistemul de management al traficului din Bucuresti și a introdus sistemul automat de taxare în autobuzele din Capitală, iar în urma unui contract câștigat în 2009, s-a ocupat cu montarea a 18.000 de metri liniari de separatoare de trafic.
Potrivit contractului încheiat între municipiul Alexandria și fima lui Urdăreanu, lucrările pentru realizarea sistemului pentru managementul traficului rutier din Alexandria au durat șapte luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, iar municipiul a pus la dispoziția executorului, fără plată: amplasamentul lucrării, suprafețele de teren necesare depozitării și organizării șantierului, căile de acces rutier și racordurile de cale ferată, dar și racordurile pentru utilități.
Oamenii își amintesc însă că în acea perioadă lucrările aferente acestor trei proiecte, care aduceau în Alexandria „iluminat ca-n Paris, trafic rutier ca-n Germania și siguranță ca la Moscova”, erau executate de angajați ai unui prieten apropiat al primarului Victor Drăgușin, și anume Nae Tatu. De altfel, între firmele lui Nae Tatu (mai precis Tatus Prod 2001) și Administrația Domeniului Public din Alexandria au avut loc tranzacții de zeci de mii de lei. Tot Nae Tatu a montat la intersecția străzii București cu Dunării un panou electronic pe care sunt afișate diverse anunțuri, pentru care Primăria Alexandria plătește 64.500 lei. Bani care au intrat în contul firmei BIG BOGALEX SRL, deținută de Tatu Gina (50% din capitalul social total) și Tatu Nicolaie (50% din capitalul social total).
Un om de afaceri conectat la Primăria Alexandria și un incendiu suspect
Nae Tatu este unul dintre personajele-cheie din PSD Teleorman, firmele sale beneficiind de multe contracte din bani publici în Alexandria.
Unul dintre consilierii locali care s-au opus proiectului prin care montau semafoare de 8 milioane de lei la Alexandria, mai precis fostul Șef al Corpului de Control al Prefectului Teleorman, Niculaie Mârzan, explică motivele pentru care nu a fost de acord cu aprobarea semaforizării din bani europeni.
„Bineînțeles că eram consilier local pe vremea aceea și m-am opus proiectului. În primul rând, m-am opus pentru că valoarea proiectului era mult prea mare, mai mare decât ce urma să se implementeze, apoi pentru că numărul de semafoare era prea mare. Nu există nicăieri în lume semafoare din 50 în 50 de metri. Și, nu în ultimul rând, a fost un mare mister legat de cine execută lucrarea. Că am cerut să îmi spună cine execută lucrarea și au început să sară, unii dintr-o parte, alții din alta. Nae Tatu a executat efectiv. Au făcut un contract între ei, între executantul oficial și firma lui Tatu, un contract care nu e public. Dar sigur Tatu a executat, că am avut discuții cu ei exact de asta. Eu am spus atunci că au făcut acest proiect, doar pentru a accesa fonduri și să ia ei banii.”
Niculaie Mârzan, fostul Șef al Corpului de Control al Prefectului Teleorman
Doi ani mai târziu, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și polițiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române-Direcția de Investigare a Criminalității Economice au efectuat un număr de 146 de percheziții în mai multe județe, inclusiv în Teleorman.
Una dintre firmele acuzate de evaziune fiscală era chiar UTI Traffic Management, societate care a câștigat proiectul de semaforizare din Alexandria și nu numai. Din datele și probele administrate a rezultat că firmele au inițiat, derulat și participat la circuite evazioniste și de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false și înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăți comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retrași în totalitate în numerar.
Prejudiciul produs bugetului de stat, spun procurorii, se ridica la suma de aproximativ 30 milioane de euro, reprezentând TVA și impozit pe profit. În același an, patronul UTI, Tiberiu Urdăreanu, ajungea cu mandat la DNA.
Suspiciunea era legată de faptul că banii primiți de la Primăria Municipiului Alexandria, în marea lor parte bani europeni, au fost transferați în contul altor societăți, având în vedere că angajați ai lui Nae Tatu fuseseră văzuți executând lucrarea câștigată de Uti Traffic Management. Nici până astăzi această dilemă n-a fost rezolvată. Și ar fi și greu să mai fie, în contextul în care tot în anul 2012, anul în care lucrările aferente proiectului de semaforizare s-au finalizat, un incediu suspect la depozitul lui Nae Tatu a ars toate documentele firmelor sale. Povestea a fost atunci mușamalizată, varianta oficială a poveștii fiind aceea că depozitul a ars pe fondul unor defecțiuni la un panou electric.
În acest moment, Nae Tatu încă se mai luptă în instanță cu firma de asigurări pentru banii care i-ar anula pierderile de atunci, în ciuda faptului că numai o parte a depozitului fusese asigurată, pentru restul neexistând la momentul acela autorizație de construire. Cert este că după ce DIICOT a început să-i pună întrebări lui Nae Tatu, biroul în care se aflau documentele aferente afacerilor sale a ars în totalitate.
Inteligența semafoarelor de la Alexandria, pusă sub semnul îndoielii
Revenind la proiectul semaforizării inteligente din Alexandria, trebuie spus că și în acest moment foarte puține persoane sunt convinse de eficiența acestui proiect. Realmente, semafoarele, situate la distanțe foarte mici unele de altele, generează un trafic de coșmar în zona centrală a reședinței județului Teleorman. Și acesta constituie un motiv de nemulțumire pentru foarte multă lume, deși în mod deschis nu vorbesc despre asta decât foarte puțini.
Senatorul Eugen Pîrvulescu crede că acest proiect a fost un fiasco încă la început, iar inteligența semafoarelor este doar o vorbă în vânt, ele fiind, de fapt lipsite de orice tip de utilitate practică: „E dezastru proiectul ăsta. Suntem în urmă cu 100 de ani, proiectul e retro. În toată România, fludizarea traficului se face prin sensuri giratorii, iar noi suntem în urmă. Cum să fie utile niște semafoare amplasate din 50 în 50 de metri? Ele nu fac altceva decât să întârzie oamenii, să blocheze traficul, că nu sunt inteligente, așa cum pretind ei în proiect. Tocmai, că nu sunt deloc inteligente. Spun public că este un proiect prost făcut, prost proiectat. Nu mai există în România așa ceva. Când alții au sensuri giratorii, noi avem semafoare care blochează traficul în capitala reședinței de județ”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Liber în Teleorman în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
