Astăzi se împlinesc 161 de ani de la inaugurarea primei căi ferate montane din România, Oravița-Anina, un exemplu remarcabil de inginerie din secolul al XIX-lea, cunoscută și sub numele de Semmeringul Bănățean.
A fost a cincea cale ferată de pe teritoriul actual al României, având o lungime totală de 33,4 km, construcția sa durând aproape 16 ani. Construirea acestei linii feroviare montane a fost o adevărată provocare tehnică și logistică, pentru că regiunea montană, cunoscută pentru relieful său accidentat și peisajele spectaculoase, a necesitat soluții ingenioase pentru depășirea dificultăților terenului.
În acest sens, s-au realizat numeroase tuneluri și viaducte, permițând trenurilor să traverseze dealuri și văi cu ușurință.
Proiectul a fost coordonat de ingineri care au folosit tehnici de construcție avansate pentru acea vreme, iar munca intensivă și dedicarea echipei de construcție au transformat acest vis în realitate, contribuind la dezvoltarea infrastructurii României și facilitând transportul în regiune.
Calea ferată a suferit mai multe modificări
De-a lungul timpului, calea ferată a suferit numeroase modificări, pentru a se obține o creștere a capacității zilnice de transport mai ales a muncitorilor de la mină. Ulterior, calea ferată Oraviţa-Anina, numită și „linia cărbunelui” a fost declarată monument istoric, cu tot cu clădirea Gării Anina, calea ferată fiind considerată cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei, construită chiar înainte de gările din Roma, Tokyo, Stockholm sau Los Angeles, după cum spun poveștile.
Calea ferată Oravița-Anina mai poartă numele și de Semeringul Bănățean datorită asemănărilor cu calea ferată „Semmering” din Austria, construită cu câțiva ani înainte. Cele două linii ferate sunt asemănătoare atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, cât și al frumuseții zonelor montane pe care le străbat.
Continuarea, în Expressdebanat.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Express de Banat)
