„Mântuire!”, o să mă corectaţi poate, în gând, că tocmai ce-a fost sărbătoare cu cruce roşie în calendarul ortodox. Nu, aici e vorba de mântuială. Sfânta mântuială românească, unde lucrările se „mântuie”, adică se finalizează, greu, scump şi prost. Iar recepţia lor de către autorităţi îmi pare adesea ca „mântuirea” bisericească: iertarea de toate păcatele săvârşite de constructori la „facerea” lucrării.
De ispăşit? Ispăşim noi, cetăţenii, care plătim cu vârf şi îndesat „sfânta lor mântuială”. O să las un pic de-o parte tonul biblic şi-o să-mi aduc aminte de expresia favorită a unuia dintre foştii mei profesorii: „Voi prindeţi greu şi uitaţi repede!”. Ei bine, în Galaţi lucrările se prind greu şi ţin tare puţin. Iată, de pildă, părculeţul de la Parfumul Teilor – una dintre puţinele investiţii finalizate anul acesta – care zace închis şi decopertat, la nici trei luni de la modernizare.
„Au fost fenomene meteo extreme!”, o să-mi reproşaţi. Adică, bătute aprig de zeci de litri de ploaie căzuţi într-o oră pe metru pătrat, aleile şi băncile din părculeţ s-au dus „pe valuri”. Au fost, nu zic nu! Dar cine-mi poate spune cât de temeinic s-a făcut compactarea terenului, mai ales după ce s-a executat săpătura aceea uriaşă, care a scos la lumină un spectaculos bazin de apă, construit în 1944, pentru stingerea incendiilor provocate de bombardamente.
În plus, aşa am învăţat eu la şcoală, Galaţiul are un sol sensibil la înmuiere. Tocmai de aceea, Falezogaura a făcut băşcălie de noi ani de-a rândul! Pentru că, vorba unei profesoare de la Academia Română, acolo „compactarea s-a făcut cu ciocanul de şniţele”. Iar faptul că am scăpat de celebra groapă i se datorează unui constructor cu adevărat profesionist, care ştiţi ce soluţie a găsit ca să nu se mai surpe acolo? Un pod îngropat!
Tot pe nişte piloni de susţinere este construită şi parcarea supraetajată din Mazepa, după ce muncitorii au descoperit că le fuge pământul de sub buldozer!
„Compactat-necompactat, tot au fost fenomene meteo extreme!”, o să-mi spuneţi. Nu neg. Dar asta înseamnă, până la urmă, încălzirea globală: fenomene meteo extreme! De care proiectanţii lucrărilor publice ar trebui să ţină seama, alături de toate particularităţile oraşului acesta de lut, care acu’ se-neacă, acu’ se tasează, se surpă, se crapă, se rupe şi se-ngroapă singur.
Ajutat, desigur, de sfânta mântuială românească…
Articolul a fost publicat mai întâi în Viața Liberă
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
