„Și aici la Constanța a fost Holocaust”. Așa a început dezbaterea de sâmbătă organizată în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, care a precedat vernisajul din Piața Ovidiu a expoziției de benzi desenate despre tragedia evreilor și romilor.
Evenimentul, organizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Fundația Freedom House România, a strâns în Sala Pictată zeci de elevi, liceeni și profesori care au discutat și au evocat cel mai mare genocid din istorie, care, din păcate, a avut loc și în țara noastră.
“Au fost momente de care nu suntem mândri, dar trebuie să le cunoaștem pentru a nu le repeta”, a spus Răzvan Chiruță, redactor-șef PressHub și moderatorul evenimentului, care a punctat în acest context că democrația din toată Europa este sub presiune în acest moment, iar ideile extremiste sunt în creștere.
Despre atrocitățile Holocaustului și implicarea României în acest genocid a vorbit istoricul Daniel Citirigă, conf.univ.dr. și prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius din Constanța
„România a comis Holocaust prin pogrom, prin înfometare, prin lagăre. Faptul că în Romania se fac lagăre la Cobadin, Osmancea (localități din județul Constanța, n.red.) arată Holocaustul. Populația romă de asemenea a fost luată și dusă în Transnistria fără criterii clare. O mare parte, jumătate, erau copii.
O cetățeană romă povestea că dacă se năștea un copil abia așteptau să-l mănânce. Un alt rom povestește cum în Transnistria mureau 500-600 oameni pe zi din cauza tifosului și abia așteptau să le ia mâncarea și hainele. Odată ce cineva ajunge să moară de foame sau de drum lung nu ne mai putem întreba dacă a fost sau nu Holocaust”.
De asemenea, Citirigă a evocat și categoria negaționiștilor, care se află chiar și în rândul istoricilor români: “Un istoric își poate apăra țara cel mai bine spunând adevărul. Am avut această dezbatere chiar și cu istorici și știm că există o categorie de negaționiști care spun că așa au fost vremurile”.
Totuși, spune Citirigă, “soldații germani erau oripilați la un moment dat despre cum se poartă soldații români cu evreii și ucrainenii, soțiile evreilor care au refuzat să-și vândă afacerile din Hârșova au fost scoase în piața publică și rase în cap. Deci ne mai întrebăm dacă a fost sau n-a fost Holocaust?”.
Citește și Semnele vremurilor ce vin
Profesorul de la ”Ovidius” a vorbit și despre tragedia scufundării vasului Struma, care, în perspectiva sa, arată că “Holocaustul a fost un fenomen european”. Traseul navei și refuzul mai multor state de a acorda vize evreilor în drumul lor spre Palestina au dus, în final, la moartea a sute de oameni de pe acest vapor torpilat de sovietici în anul 1942.
„Pe site-ul Muzeului Holocaustului de la Washington veți găsi toată această nenorocire. Unii spun că am salvat evrei cu ocazia Struma. Nu știu dacă îi salvezi doar pentru că nu-i omori”, a conchis Daniel Citirigă.
Prezentă la eveniment, Ana Bărbulescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și conferențiar universitar la Universitatea din București a explicat de ce orașul Constanța a fost ales pentru această expoziție:
“Am vrut să acoperim părți ale istoriei României în locuri în care se vorbește mai puțin: Botoșani, Prahova, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Sibiu, Cluj, Timișoara, Baia Mare. De fiecare dată, totul se rezumă la pogromul de la Iași și București.
Dar am ales să spunem ceea ce s-a întâmplat pe tot teritoriul României”. De asemenea, Ana Bărbulescu le-a mulțumit elevilor că au fost parte în acest proiect, la fel și profesorilor. „Nu este simplu să înveți să scrii un scenariu de benzi desenate”, a punctat cercetătoarea.
Mai multe puteți citi în publicația Info Sud Est.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
