Un grup de 7 organizaţii neguvernamentale de la Chişinău a înfiinţat o asociaţie, după modelul celei omonime din România, „Moldova vrea autostradă”. Organizația a demarat demersurile pentru a obţine sprijin în vederea construirii unei autostrăzi care să lege Moldova (şi Ucraina) de România.
Iniţiativa a venit, încă de acum patru ani, de la un ONG pro-european foarte activ dincolo de Prut, Institutul de Dezvoltare şi Expertiză a Proiectelor (IDEP), care a coalizat şi alte şase ONG-uri în jurul ideii de autostradă.
Trebuie spus că Republica Moldova nu are, încă, nici un drum de mare viteză în sensul european al termenului. A existat un proiect al unei autostrăzi care să lege Chişinău de Cimişlia, încă din perioada ocupaţiei sovietice, dar acest tronson de drum n-a devenit niciodată autostradă, ci doar drum naţional.
ONG-urile care s-au raliat ideii de construire a autostrăzii Ungheni Prut-Chişinău-Odesa sunt IDEP Moldova, Societatea Ecologică „Biotica”, EcoContact, Meridian Media Group, Renaşterea Rurală, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova și Asociația Patronală a Industriei Turismului din Moldova.
Legarea autostrăzii Chişinău-Ungheni Prut de Autostrada Unirii din România
Dacă în clipa demarării acestor demersuri, finalitatea nu se putea întrezări ca fiind apropiată în timp, după ce Republica Moldova a dobândit, anul acesta, calitatea de stat candidat la aderarea la UE, fondurile de preaderare vor putea face procesul mai lesnicios.
ONG-iştii moldoveni au avut parte de sprijin în Parlamentul European, în vederea legării ţării lor, prin autostradă, de coridoarele TEN-T europene. Miza e, evident, legarea autostrăzii Chişinău-Ungheni Prut de ceea ce noi numim autostrada Unirii (Iaşi-Târgu-Mureş), urmând ca, de la Târgu-Mureş conexiunea rutieră de mare viteză cu Europa să fie asigurată.
La noi în ţară demersuri concrete au fost făcute doar pentru capetele acestei autostrăzi, respectiv secţiunile Târgu-Mureş-Miercurea Nirajului şi Leghin-Târgu-Neamţ, ambele „prinse” în PNRR.
Revenind la demersurile moldovenilor, încă din 2019 eurodeputatul francez Dominique Martin (MEP) a pus problema pe agenda dezbaterilor în Parlamentul European.
Citește și: Una dintre cele mai pitorești rute feroviare din România intră în modernizare
Sprijin de la eurodeputații români
Dintre eurodeputaţii români, au fost foarte deschişi ideii şi dispuşi să o sprijine foştii europarlamentari Monica Macovei, Cristian Preda, Doru Claudian Frunzulică şi Norica Nicolai.
Surprinzător, în afară de francezul Dominique Martin, şi-au manifestat sprijin pentru autostrada România-Moldova şi alţi câţiva eurodeputaţi străini: Mirja Vehkaperä din Finlanda, bulgarul Peter Kourombashev şi olandezul Wim van de Camp.
De asemenea, sprijinitori constanţi al ideii au fost şi europarlamentarii Marian Jean Marinescu (foto sus, alături de ONG-işti de la Chişinău) şi Tudor Ciuhodaru, care au asigurat, într-un fel, continuitatea acestor demersuri în Parlamentul European. Şi care arată că există sprijin transpartinic pentru aşa ceva.
În Moldova de peste Prut, o dată cu instalarea la preşedinţia ţării a Maiei Sandu şi a guvernului pro-occidental, lucrurile se mişcă din ce în ce mai bine. Proiectul autostrăzii a fost însuşit de Guvernul de la Chişinău şi se pune chiar problema ca autostrada Ungheni Prut-Chişinău-Odesa să fie declarată prioritate naţională.
În ce priveşte costurile, trebuie spus că ele sunt mari, mai ales de când Rusia a demarat agresiunea armată împotriva Ucrainei: numai secţiunea Ungheni Prut-Chişinău (circa 100 km) urmează să coste aproximativ un miliard de euro. Bani pe care, evident, Republica Moldova nu-i are.
Însă, urmare a discuţiilor purtate de cei de la IDEP Moldova şi de oficiali de la Chişinău cu şeful misiunii din Moldova a Băncii Europene de Investiţii, Antonio Castillo, a fost deja semnat un contract de finanţare, în valoare de 150 de milioane de euro, bani necesari pentru întocmirea documentaţiei premergătoare scoaterii la licitaţie a lucrărilor.
Desigur, acum, că Moldova e candidată la accederea ăn Uniunea Europeană, finanţarea acestui proiect de infrastructură începe să capete contur palpabil.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto ilustrativ Pexeles.com
