Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea, consideră că activitatea procurorilor anume desemnați din Parchetul General să investigheze cauzele penale în care sunt implicați magistrați este afectată de numărul redus al acestora.
„La Parchetul General am avut în iunie anul trecut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu doi, plus unul; ei trebuie să soluționeze vreo 1.700 de dosare” – a declarat Gabriela Scutea, într-un acordat Justnews.
Procurorul general a vorbit și despre stadiul în care se află cele 3 mari dosare ale Parchetului General – dosarele Revoluției, Mineriadei și 10 august. Gabriela Scutea a mai spus că nu intenționează să iasă la pensie, la 21 februarie, cînd îi expiră mandatul de trei ani în fruntea Ministerului Public.
Justnews: Să vorbim de SIIJ, care în vechea formulă nu prea a avut rezultate. Acum, în noua formulă, cum stau lucrurile?
G.Scutea: Am făcut recent o actualizare pe care am trimis-o pentru Raportul privind statul de drept. Noi suntem la nivelul următor: în total, la data de 31.12.2022, deci cauze preluate de la SIIJ, plus cauze noi în domeniul competenței stabilite prin noua lege, am avut 8.602 dosare.
Din acestea, în anul 2022 am soluționat 2.472, asta reprezintă aproape o treime. Din punctul meu de vedere, este foarte bine. Ele nu sunt cauze care au fost finalizate cu rechizitoriu sau cu alte soluții care evocă fondul, ci sunt clasări. De ce spun că este important? Pentru că noi avem nevoie să ne eliberăm rolul.
Aceste 8.600 de cauze au fost repartizate numai între 16 parchete. Și vă voi da niște numere: au fost 3.000 la Parchetul General, 1.277 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și apoi cele mai numeroase la Craiova, cu 690, iar cele mai puține la Târgu Mureș, cu 91-a de cauze.
Cine se ocupă de aceste dosare?
Aici este problema: la Parchetul General în iunie 2022 am avut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu 2 procurori plus unul ( pentru acesta am primit hotărârea CSM în ianuarie).
Deci cei doi procurori ar trebui să lucreze 3.000 de dosare să înțeleg?
Nu 3.000, ci câte ne-au mai rămas: 3.000 minus 1307 egal vreo 1.700.
Acest lucru este în regulă?
G.Scutea: Nu este în regulă, pentru că legea prevede 14 procurori. În dezacord cu poziția exprimată de noi, se prevede că la desemnarea pentru investigarea acestor cauze este necesară o anumită procedură: prin exprimarea opțiunii, un vot pozitiv în plenul CSM și apoi ordinul de desemnare din partea Procurorului general. Iar noi am transmis 10 propuneri în primăvara anului trecut, din care ne-au fost acceptate atunci 6, iar apoi au fost numiți 5 procurori. Prin pensionări, am rămas la varianta doi plus unu.
Prin urmare, este evident că avem un dezechilibru în raport cu volumul cauzelor pe care le au ceilalți procurori din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, această secție fiind organizată pe principiul competenței personale. La Parchetul General nu avem o competență materială, adică o anumită infracțiune se cercetează numai aici, cum ar fi genocidul la parchetele de pe lângă Curțile de Apel.
Noi aici avem numai competență personală: miniștri, parlamentari, europarlamentari, judecători și procurori doar de nivelul curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională.
Citește articolul integral pe Justnews.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
