„Să dea Dumnezeu să funcționeze!”, se ruga primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, la conferința de închidere a proiectului european despre care locuitorilor li se spusese că va aduce mult-dorita „undă verde”, „Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creșterii fluenței și siguranței circulației și a prevenirii criminalității”. Cu opt luni întârziere și cu mult mai mulți bani cheltuiți s-a încheiat acest proiect, unic în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, finanțat în cadrul Programul Operațional Regional 2007-2013. „Chiar dacă se întâmplă să prindem două semafoare pe roșu, de exemplu, timpii de roșu vor fi mai mici, pentru că ei se adaptează la traficul real”, dădea asigurări managerul de proiect Viorel Mancaș. În 2018, la doi ani de la finalizare, zeci de semafoare clipesc doar galben intermitent, iar autoritățile susțin că, de fapt, nu e „undă verde”, ci „sistem adaptiv inteligent de management al traficului”! Și că, inginerește vorbind, implementarea „undei verzi” nu este posibilă pe motiv că numărul autoturismelor este în continuă creștere, în vreme ce străzile Galațiului „rămân aceleași”…
Povestea oficială a „undei verzi” a început în noiembrie 2009. Viceprimarul PSD al Galațiului la acea vreme, Nicușor Ciumacenco, a anunțat că orașul va beneficia în scurt timp de „un sistem inteligent pentru managementul traficului, de tip undă verde”, licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a studiului de trafic fiind câștigată de Asocierea SC Smart Telecom Consulting SRL & SC Electronic Solutions. Contractul a fost încheiat în martie 2010, iar pentru toată documentația, Primăria municipiului Galați a plătit 207.435 de lei.
De pe lista de rezerve, în implementare
Trecut inițial pe lista de rezerve, proiectul „Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creșterii fluenței și siguranței circulației și a prevenirii criminalității”, din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Galați, a reușit să prindă finanțare în cadrul POR 2007-2014, din economiile realizate în implementarea celorlalte proiecte. Contractul de finanțare a fost semnat pe 31 iulie 2014. La acel moment, valoarea totală a proiectului se ridica la 19,2 milioane de lei cu TVA, din care 18,8 milioane reprezentau asistență financiară nerambursabilă, și doar 384.290 de lei, adică 2%, contribuția municipalității. Cu o condiție, însă: proiectul să fie finalizat până la 31 decembrie 2015 – ceea ce nu s-a întâmplat.
Proiectul s-a încheiat cu opt luni întârziere, pe 31 august 2016. La solicitarea PressHub și Viața Liberă, Primăria a comunicat că valoarea finală a proiectului a fost de 19,8 milioane de lei cu TVA, din care 15,3 milioane de lei cu TVA asistență financiară nerambursabilă, iar 4,5 milioane de lei, contribuția Galațiului. În loc de 2%, s-a ajuns la o contribuție de 22,7% din valoarea proiectului, suma plătită crescând de 11,7 ori. Conform datelor furnizate, a existat și o corecție financiară de 10.371 de lei, reprezentând o neconformitate la achiziția serviciilor de proiectare.
Dar ce a condus la toată această situație?
O licitație anulată și un câștigător controversat
Lansată în ianuarie 2015, licitația pentru execuția lucrărilor în cadrul proiectului a fost anulată în martie, din cauza unor „abateri grave de la prevederile legislative”. Primăria a trebuit să efectueze corecții privind modul de calcul al cheltuielilor, „diverse și neprevăzute”, și a relansat licitația. Câștigătoare a fost Asocierea UTI Grup SA & Swarco Traffic România SRL & Mobilis SRL. La acel moment, numele UTI Grup era legat de scandaluri și anchete DNA, în vreme ce grupul de firme se mândrea că „a dezvoltat soluții complexe de management al traficului rutier atât în România (București, Craiova, Iași, Zalău, Baia Mare, Brașov, Arad, Ploiești, Mediaș), cât și în Polonia (Szczecin, Kalisz) și Bulgaria (Sofia)”.
Curios era și faptul că UTI câștigase licitația alături de Swarco, pe care, la începutul acelui an, la Timișoara, o contestase aprig, întrucât câștigase licitația pentru același tip de sisteme inteligente, finanțate din fonduri europene. Iar primarul orașului de pe Bega, Nicolae Robu, amenințase că face plângere împotriva UTI pentru obstrucționarea proiectelor Timișoarei.
Termene prelungite, bani în plus
Contractul de execuție s-a semnat pe 10 august 2015. Ordinul de începere a lucrărilor s-a dat pe 27 august 2015, cu termen de finalizare în șapte luni. Misiunea asocierii câștigătoare era să furnizeze echipamentele de monitorizare a traficului rutier, sistemele informatice și sistemul video de supraveghere, să execute lucrările de construcții precum și pe cele necesare pentru punerea în funcțiune a sistemului, iar după probe și teste, să instruiască personalul în vederea exploatării lui. Prin proiect erau vizate patru axe rutiere care străbat orașul de la un capăt la altul: 1. Brăilei – George Coșbuc, 2. Siderurgiștilor – 1 Decembrie 1918 –Traian Vuia – Henri Coandă, 3. Brăilei – Domnească – Prundului – Traian (spre nord) și 4. Basarabiei – Tecuci – George Coșbuc – Traian – Domnească.
În doar trei luni, până în noiembrie 2015, autoritățile gălățene susțineau că s-a reușit execuția a 60,26% din contractul de furnizare de echipamente și execuție lucrări. Orașul era săpat și peticit în fiecare intersecție, în dreptul fiecărui semafor central țâșneau către cer cabluri mai subțiri sau mai groase, și tot felul de fire neizolate se jucau de-a mațele-ncurcate.
În decembrie 2015, prin votul consilierilor locali, a fost stabilită data de 31 mai 2016 ca zi limită de finalizare a proiectului, autoritățile asumându-și suportarea de la bugetul local a unor costuri estimate la 5,7 milioane de lei, pentru că Uniunea Europeană nu deconta lucrările realizate după 2015. Numai că nici pe 31 mai nu s-a putut, finalizarea fiind amânată pentru 31 august 2016…
Încă un contract prin negociere directă
De câștigat a câștigat Asocierea UTI Grup SA & Swarco Traffic România SRL & Mobilis SRL, căreia i s-a atribuit, prin negociere fără anunț de participare, un nou contract pentru „Lucrări și echipamente/utilaje suplimentare”.
Așa s-a ajuns ca, în final, din cele două contracte încheiate, suma totală plătită de Primăria Galați Asocierii UTI Grup SA & Swarco Traffic România SRL & Mobilis SRL să se ridice la peste 19 milioane de lei cu TVA, din care mai bine de 3,7 milioane de lei, bani de la bugetul local.
Despre execuția lucrărilor ce am putea spune? De pildă, în centrul orașului, pe strada Domnească, un semafor cu buton a fost montat în interiorul pasajului pietonal de protecție construit în jurul unei clădiri cu risc seismic, cu fața la zidul construcției. Pentru ca semaforul să fie întors cu fața la stradă, muncitorii au tăiat una dintre bârnele de susținere a pasajului. Scândura tăiată stă și acum pe acoperișul pasajului…
Punerea în funcțiune a sistemului a creat haos în trafic, motiv pentru care Primăria a creat o adresă de e-mail către care gălățenii să trimită sesizări și propuneri de îmbunătățire.
Ce s-a realizat
Pe 2 septembrie 2016, la conferința de închidere a proiectului european – unicul de acest tip din regiune – autoritățile explicau că au existat motive obiective pentru finalizarea cu întârziere: a fost ultimul proiect lansat în exercițiul financiar, iar licitația a durat opt luni.
Potrivit managerului de proiect, Viorel Mancaș, în Galați a fost instalat un sistem de management de trafic inteligent – soluție soft din cele de top existente pe piață. Prin proiect, 35 de intersecții au fost modernizate cu instalații de semaforizare inteligente (semafoare cu LED, bucle inductive în carosabil sau senzori suspendați pentru contorizarea în timp real a traficului, dispozitive de semnalizare acustică pentru persoanele cu deficiențe etc) și camere video dotate cu funcție de identificare și urmărire a autovehiculelor. S-au înființat și desființat marcaje pietonale, utile sau nu, iar la 26 de treceri de pietoni s-au pus semafoare cu buton. Echipamentele sunt dirijate de automate care comunică bidirecțional cu Centrul de comandă, creat pentru coordonarea activităților de management trafic și supraveghere video. Pentru o comunicare stabilă între intersecții, automate și Centru, autoritățile și-ar fi dorit fibră optică, numai că asta ar fi însemnat să plătească aproximativ un milion de euro în plus! Așa că au optat pentru unde radio.
Obiectivele proiectului vizau îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, creșterea gradului de siguranță, reducerea timpului de deplasare în oraș și a timpilor de așteptare a autovehiculelor în intersecțiile semaforizate.
„Chiar dacă se întâmplă să prindem două semafoare pe roșu de exemplu, timpii de roșu vor fi mai mici față de diagrama statică, pentru că ea se adaptează la traficul real”, dădea asigurări managerul de proiect.
„Să dea Dumnezeu să funcționeze! Nu putem renunța la sistem pentru că, fiind vorba de fonduri europene, cinci ani suntem monitorizați. În cel mai rău caz, acolo unde se va dovedi că poate nu era necesar acel semafor, se va trece pe galben intermitent”, declara primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu.
Ceea ce s-a și întâmplat, doar că Primăria nu prea știe la câte semafoare.
De fapt nu era undă verde…
„Cu bune și cu rele, sper ca acest sistem să-și arate eficiența”, declara pe 23 ianuarie 2018 viceprimarul PSD al Galațiului, Sorin Enache, la Comisia de dialog social, unde s-a discutat despre proiectul „Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creșterii fluenței și siguranței circulației și a prevenirii criminalității”. Viceprimarul tocmai explica de ce sistemul nu funcționează conform așteptărilor: „Deși sistemul a fost pus în operă în anul 2016, configurarea lui s-a făcut cu mult timp înainte, motiv pentru care, în prezent, este tot mai evident faptul că, pentru obținerea unor date de trafic necesare pentru organizarea circulației în Galați, se impune suplimentarea numărului de bucle inductive prin amplasarea lor și înaintea intrărilor în intersecții”.
„Unda verde” a încins spiritele, iar Valentin Schipor, reprezentant al Primăriei, a încercat să îi lămurească.
„În primul rând, în municipiul Galați nu avem undă verde! Este sistem adaptiv inteligent de management al traficului. Inițial, în 2010, s-a dorit realizarea unei unde verzi. Până s-a obținut finanțarea, până a început implementarea proiectului, s-a ajuns la ceea ce tehnologia reprezenta vârf în momentul respectiv: sistemele inteligente de management, care se adaptează la trafic. Nu este undă verde! Dacă pe strada Brăilei, în anumite intervale orare, nu avem circulație intensă și se pleacă de la semafor dintr-o singură oprire, asta nu înseamnă că trebuie să-i ținem automat pe cei din străzile colaterale în oprire, că avem undă verde!”.
Viceprimarul Sorin Enache s-a simțit dator să nuanțeze lucrurile:
„Dacă ar fi să mă exprim mai plastic, traficul la noi este ca și cum am avea o țeavă de un țol și am vrea ca sute de tone de apă să treacă într-o secundă prin ea! Soluția undei verzi, inginerește, nu este posibilă! Așa a fost denumită, era o noțiune care ne-a făcut să sperăm că vom circula prin oraș… dar 100.000 de mașini nu pot să circule la infinit în unda verde”.
Semafoare prea multe sau prea puține
Acum, la mai bine de doi ani de la implementarea proiectului, mulți dintre șoferii gălățeni acuză că, dacă au prins un semafor roșu, au parte de roșu până la destinație. Reproșează și faptul că unele zone sunt înțesate de semafoare și/sau treceri de pietoni, amplasate la distanțe de nici 100 de metri unul de celălalt. De cealaltă parte, pietonii sunt nemulțumiți că pe artere intens circulate lipsesc cu totul semafoarele. Iar acolo unde sunt, așteaptă prea mult cu degetul înfipt în butonul semafoarelor să se facă verde, fiind nevoiți să traverseze în pas alergător, pentru că semaforul se face imediat din nou roșu.
Cu toate că în contractul de finanțare erau prevăzute 649 de corpuri de semafor, pe durata lucrărilor s-a constatat necesitatea suplimentării acestui număr în anumite amplasamente. Așa s-a ajuns la 689 de semafoare montate. Multe, însă, arată doar galben intermitent! De pildă, numai la Inelul de Rocadă sunt 26 de corpuri de semafor, unele cu buton pentru pietoni, toate pe galben intermitent. Deși am insistat cu două cereri de informații, Primăria nu ne-a răspuns câte semafoare sunt pe „galben intermitent”, ci unde se află acestea: „Amplasate pe intrările în intersecție în următoarele locații: Inel de Rocadă, Piața Energiei, IFR, Școala 25, Basarabiei/Domnească, Basarabiei/Anghel Saligny, Brăilei/Domnească”. Dacă o parte dintre acestea sunt justificate de desfășurarea unor lucrări de modernizare, Primăria susține că semafoarele de la Inelul de Rocadă, Piața Energiei și IFR „sunt în regim de funcționare galben intermitent până va fi schimbat regimul de funcționare la o dată stabilită de comun acord și cu Poliția Rutieră”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
