Opoziția pro-rusă de la Chișinău se vede deja la guvernare după alegerile parlamentare din toamnă și înregistrează în Parlament un proiect de lege privind agenții străini, de inspirație rusească, care să reducă la tăcere societatea civilă și presa liberă. Iar până atunci face presiuni fără precedent asupra jurnaliștilor vocali care combat dezinformarea și scot la suprafață schemele rusești de cumpărare a voturilor.
Potrivit experților, proiectul legii „agenților străini” ar avea scopul de a bloca parcursul european al Republicii Moldova, la fel cum s-a întâmplat în Georgia. În actuala configurație parlamentară, unde pro-europenii dețin majoritatea, inițiativa nu are nicio șansă să treacă de votul legislativului.
Potrivit proiectului înregistrat de comuniști și socialiști, ONG-urile, organizațiile media sau alte entități care primesc cel puțin jumătate din veniturile lor din surse externe ar urma să fie etichetate drept „agenți străini” și incluse într-un registru special. Cei care nu o vor face riscă amenzi de până la 200 de mii de lei moldovenești (echivalentul a 10 mii euro), blocarea conturilor sau chiar dizolvarea.
În Republica Moldova presa și societatea civilă nu au posibilitatea de a găsi finanțare, în cea mai mare parte, decât la donatori și organizații internaționale, iar toate fondurile sunt strict monitorizate atât de donatori, cât și de instituțiile statului. O altă opțiune, mai puțin transparentă, este finanțarea tenebroasă din Rusia și din partea unor oligarhi locali, situație în care banii nu apar în evidențele oficiale. Dacă legea agentului străin va trece, vor avea de suferit presa și organizațiile neguvernamentale de bună credință care activează transparent.
135 de organizații ale societății civile au condamnat inițiativa şi au calificat acțiunile autorilor drept manifestare a disprețului față de drepturile fundamentale ale omului și ale libertății presei.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, spune că socialiștii și comuniștii „se comportă ca niște soldăței ai Kremlinului”. „Aceste emanații au avut loc și în Federația Rusă, unele în Georgia, de Belarus nici nu mai vorbesc. Nu fac nimic decât să arate un comportament de slugă prin care se tem de presa liberă. Evident că noi nu vom permite astfel de nebunii în stilul Kremlinului, în stilul Coreei de Nord”, a declarat Igor Grosu.
Deturnarea cursului european al Republicii Moldova pe modelul Georgiei și instalarea unui guvernări favorabile la frontiera vestică a Ucrainei este scopul Rusiei pentru parlamentarele din toamnă.
Citește și: MiG-urile Armatei Române nu au mai ajuns să lupte în Ucraina
Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, a avertizat asupra riscului de repetare a scenariului georgian în Moldova. Oricine crede că o lege a agenților străini în Moldova ar fi o idee bună, spune Mazeiks, ar trebui să citească cu atenție declarația comună a Înaltului Reprezentant Kallas și a comisarului Marta Kos cu privire la cele mai recente evoluții din Georgia care a votat o astfel de lege. „Asemenea acțiuni sunt fundamental incompatibile cu valorile UE – democrație, statul de drept și pluralismul mass-media – și departe de orice ne-am aștepta de la o țară candidată. Aderarea la aceste valori UE nu este negociabilă. A fi pro-european înseamnă a acționa pro-european”, a comentat ambasadorul Janis Mazeiks.
Fostul ministru de externe de la Chișinău, Nicu Popescu, spune că prin proiectul depus, opoziția pro-rusă „dorește controlul și intimidarea vocilor independente din societate”. „Asemenea legi au fost deja aplicate în Rusia și recent în Georgia, iar rezultatele sunt alarmante: proteste pașnice reprimate cu forța, lideri ai opoziției bătuți și amenințați, izolarea țării pe plan internațional, suspendarea procesului de aderare la UE și blocarea activității partidelor care nu sunt pe placul puterii. Legea cu agenții străini este calea cea mai sigură spre dictatură și izolare internațională. Moldova nu are nevoie de așa ceva.”, a scris Nicu Popescu.
Presiuni fără precedent asupra jurnaliștilor
Partidele pro-ruse din Republica Moldova au început deja pregătirile pentru alegerile parlamentare de la începutul toamnei – prin vizite la Moscova, consolidarea unor blocuri electorale, dar și prin presiuni fără precedent asupra jurnaliștilor vocali care le dejoacă schemele netransparente.
De la începutul anului au avut loc mai multe incidente în care reporterii publicației de investigație Ziarul de Gardă, dar și de la alte redacții independente, au fost agresați verbal sau chiar fizic în timp ce își făceau meseria – în Parlament sau la protestele opoziției pro-ruse.
Iar cel puțin două cazuri de rezonanță din ultimele zile au făcut organizațiile de media să ceară autorităților măsuri suplimentare care să garanteze securitatea jurnaliștilor.
Natalia Zaharescu, jurnalistă a Ziarului de Gardă, a mers săptămâna trecută la o conferință de presă a politicianei pro-ruse Irina Vlah, care a lansat recent partidul Inima Moldovei, pentru a o întreba de ce mai multe persoane apropiate oligarhului Ilan Șor se regăsesc în nou-creata ei formațiune. În loc de răspunsuri, reportera ZdG a fost insultată de Vlah și de membrii partidului său.
„Eram singura jurnalistă la eveniment. A trebuit să fug din urma Irinei Vlah, pentru că nu s-a oprit să-mi răspundă, până am ajuns afară, unde m-am pomenit efectiv înconjurată de acoliții săi. Am fost numită „provocatoare”, acuzată că aș face propagandă pe banii USAID sau, culmea, că aș fi plătită de… Șor. Eram singură, filmând cu telefonul, înconjurată de oameni care încercau să mă intimideze, care arătau spre mine cu degetul, în timp ce doamna Vlah zâmbea jovial”, povestește Natalia Zaharescu.
După ce a luat apărarea colegei sale de la ZdG, jurnalistul Mihail Sirkeli, directorul publicației Nokta, s-a confruntat cu un val fără precedent de atacuri coordonate și amenințări – a primit peste 2000 de mesaje și apeluri în care era amenințat cu răfuială fizică.
„Cazul recent al jurnalistului Mihail Sirkeli, dar și frecvența incidentelor înregistrate de la începutul acestui an în care reporterii au fost atacați și insultați de membrii unor partide și de „protestatarii” asociați politicianului fugar Ilan Șor, denotă că abordarea problemei legate de insecuritatea jurnaliștilor trebuie să constituie o prioritate”, se spune într-o declarație a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și altor organizații de presă.
CJI constată că în ultimele luni se atestă o „escaladare alarmantă” a atacurilor împotriva reprezentanților presei, manifestate prin amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a bunurilor jurnaliștilor, prin acostarea jignitoare și intimidarea reporterilor care documentează proteste sau abordează politicieni pentru a obține răspunsuri, prin atacuri cibernetice și campanii coordonate de discreditare a imaginii unor redacții și jurnaliști.
Declarația face apel către autoritățile Republicii Moldova „să fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor pentru a redresa amenințările emergente la adresa presei și a contracara cultura impunității”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Parlamentul Republicii Moldova / Facebook)
