România, Republica Moldova și Ucraina sunt angrenate într-un program de protecție a mediului pe râul Prut. Suma alocată programului, din fonduri europene, este de peste 1,5 milioane de euro. Este o bună ocazie pentru identificarea problemelor majore care afectează calitatea mediului în euroregiunea Dunărea de Jos.
Despre apa râului Prut, domnitorul Dimitrie Cantemir spunea că „este cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă dintre cele cunoscute nouă, deși apare tulbure din cauza nisipului pe care îl târâie cu sine”. Trei secole mai târziu, despre apa râului care curge pe granița de est a Uniunii Europene se poate spune că a rămas doar tulbure, nu și sănătoasă. Poluată cu elemente grele provenite din industrie și cu diverse pesticide, apa Prutului are nevoie de un proces intens de epurare pentru a putea fi numită potabilă. În ciuda faptului că adună nenumărate ape reziduale și deșeuri aduse de afluenți, până în urmă cu doar câțiva ani nu existau încă studii științifice serioase care să arate în ce măsură este poluată apa celui mai important râu din euroregiunea Dunărea de Jos.
Prima cercetare amplă pe acest subiect s-a desfășurat între 2013 și 2015. A fost nevoie de cooperarea a patru instituții academice și de cercetare din România, Ucraina și Republica Moldova pentru a putea formula o serie de soluții pe termen lung în vederea reducerii poluării și pregătirii pentru situații de urgență în euroregiunea Dunărea de Jos. Proiectul ar fi rămas însă doar pe hârtie, dacă demersul nu ar fi beneficiat de o finanțare europeană de peste 1,5 milioane de euro.
Pe lângă studiile făcute atunci în legătură cu poluarea apei și a solului din această regiune de graniță a UE, proiectul le-a permis cercetătorilor implicați să beneficieze și de echipamente moderne de cercetare, achiziționate din bani europeni. Nu în ultimul rând, piedicile întâmpinate la începutul anilor 2000 pentru punerea la punct a unui proiect capabil să atragă o finanțare europeană consistentă le-a oferit coordonatorilor o experiență valoroasă, necesară pentru obținerea altor bani europeni dedicați continuării și extinderii cercetărilor.
Cooperare transfrontalieră între trei țări
Proiectul „Cooperare interdisciplinară transfrontalieră pentru prevenirea dezastrelor naturale și reducerea poluării mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos” – INPOLDE s-a desfășurat în perioada 19 decembrie 2013 – finalul anului 2015. Cooperarea a constat într-un parteneriat între Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Institutul de Zoologie din Chișinău, Republica Moldova, Institutul de Geologie și Seismologie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, și Centrul Științific Ucrainean pentru Ecologia Mării, Odesa.
Obiectivul principal al proiectului a fost întărirea cooperării transfrontaliere în scopul elaborării de soluții pe termen lung pentru reducerea poluării, dezvoltare sustenabilă și pregătirea pentru situații de urgență în euroregiunea Dunărea de Jos. În acest scop, a fost alocată suma totală de 1.695.782 de euro, din care valoarea nerambursabilă provenită din fonduri europene a fost de peste 1.526.204 euro. Proiectul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat, Prioritatea 2 – Mediu și pregătirea pentru situații de urgență.
„Proiectul ne-a permis crearea primei rețele internaționale interdisciplinare din euro-regiunea Dunărea de Jos pentru evaluarea mediului (INPOLDE). Scopul acestei rețele a fost de a acumula date de fond, de a efectua cercetări de mediu complexe în regiunile de frontieră, de a evalua impactul poluării asupra mediului și, în final, de a oferi un suport științific mai bun pentru programele de monitoring regionale”, a precizat prof. dr. Antoaneta Ene, manager de proiect și cadru universitar al Facultății de Științe și Mediu din Universitatea „Dunărea de Jos” Galați.
De la munca de teren la publicarea rezultatelor
Pentru realizarea cercetării, cei 191 de membri (dintre care 122 de voluntari) care au făcut parte din proiect au stabilit mai întâi 11 localități-pilot din zona de graniță a României, Ucrainei și Republicii Moldova. Participanții au mers pe teren, unde au pregătit și au prelevat probe. Ulterior, probele de apă și de sol au fost analizate în laboratoarele celor patru instituții partenere, iar rezultatele obținute au fost corelate și sistematizate. Echipele de cercetători au făcut apoi schimb de experiență și au tras o serie de concluzii, date pe care le-au elaborat în cadrul unor lucrări de sinteză. Aceste ghiduri au fost publicate gratuit online, iar lucrările tipărite au fost distribuite către autoritățile locale din localitățile-pilot, către agențiile de mediu din regiune și către biblioteci.
Beneficiarii proiectului nu au fost însă doar populația din localitățile-pilot și autoritățile locale și regionale, ci și membrii proiectului (coordonatori, cercetători, doctoranzi, studenți, tehnicieni), care au deprins noi metode de analiză. Suplimentar, pentru studenți, a fost pus la punct și un ghid cu tehnici specifice de analiză.
Dispozitive de cercetare în valoare de sute de mii de euro
Cea mai mare parte a bugetului obținut de la Uniunea Europeană a mers către achiziționarea de echipamente științifice moderne. Doar la Facultatea de Științe și Mediu din Galați au fost aduse, printre multe altele, un spectrometru de absorbție atomică, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, și un spectrometru în infraroșu, în valoare de peste 45.000 de euro. Potrivit prof. dr. Antoaneta Ene, în cele patru instituții partenere în cadrul proiectului INPOLDE au fost înființate și dotate trei laboratoare noi de cercetare și au fost modernizate alte 14 laboratoare.
Mai mult, rezultatele arată că au fost adaptate și validate opt metode analitice, au fost instruite 900 de persoane și au fost publicate două monografii-ghiduri metodologice bilingve în 400 de exemplare, cinci broșuri tematice și un atlas de hărți. De asemenea, o parte din rezultatele cercetărilor echipei proiectului au fost prezentate în conferințe internaționale și publicate ulterior în reviste științifice și în monografii.
La finalul lui 2015, avuseseră loc 92 de prezentări, fuseseră publicate 12 articole științifice și o monografie. Rezultatele au fost citate și în alte lucrări științifice de profil.
Proiectul a presupus și organizarea unei conferințe internaționale, a șapte seminarii științifice și a 12 seminarii de informare, organizate în localitățile pilot. „La Vădeni (comuna Cavadinești), în nordul județului Galați, am organizat un astfel de seminar la o școală generală din localitate și au venit și părinții elevilor. Le-am spus despre apa din fântâni și despre pericolele la care se supun atunci când o beau sau o folosesc în diverse activități din gospodării. În ghidurile pe care le-am elaborat am făcut și recomandările necesare pentru autoritățile locale din acest punct de vedere”, povestește prof. dr. Ene.
Echipamente indispensabile pentru cercetare
Timp de șapte ani de la finalizare, proiectul este verificat periodic din punct de vedere al sustenabilității. Printre altele, se urmărește în ce măsură echipamentele de laborator achiziționate în 2013 ajută în activitatea actuală a celor patru instituții. În laboratoarele Facultății de Științe și Mediu de la Galați, spectrometrele performante și restul dispozitivelor cumpărate cu fonduri europene au devenit indispensabile acum pentru munca de cercetare și pentru activitatea pedagogică.
Simona Moraru este doctorandă în anul al II-lea, în domeniul ingineriei industriale, în cadrul școlii doctorale a Universității „Dunărea de Jos” Galați. În lucrarea pe care o pregătește, tânăra studiază „potențialul edafic (care este condiționat de natura solului – n.red.) și vegetal al solurilor agricole din vecinătatea unei platforme industriale”.
„Activitatea mea ca doctorand constă în munca de teren, în cadrul căreia prelev probele care mă interesează, și în pregătirea respectivelor probe pentru analiză, prin aplicarea metodelor de analiză fizico-chimică. Apoi, are loc prelucrarea și interpretarea datelor experimentale obținute. Fără ajutorul spectrometrelor de care facultatea (Facultatea de Științe și Mediu – n.red.) dispune, activitatea mea ar fi mult îngreunată și ar dura mai mult. Spre exemplu, spectrometrul în infraroșu mă ajută să obțin rapid și relativ ieftin informații preliminare privind compoziția chimică a unei probe, fără a distruge acea probă. În lipsa acestui aparat, aș fi fost nevoită să trimit respectivele probe către alt laborator, ceea ce ar fi însemnat timp în plus și nu numai”, explică drd. Simona Moraru.
Experiență folosită în obținerea de noi finanțări
Un principiu bine stabilit spune că fondurile urmăresc performanța. Cu ajutorul experienței dobândite în cadrul proiectului INPOLDE 2013-2015, prof. dr. Antoaneta Ene și grupul de cercetători colaboratori au reușit să gândească alte două proiecte de cercetare care au convins Uniunea Europeană, au obținut deja finanțare de la Bruxelles și se află acum în faza de implementare.
„Mă gândesc cum era în 2012-2013, la început, când aveam doar cunoștințe teoretice despre elaborarea acestor proiecte. Alta e când te lovești propriu-zis de atâtea probleme pe parcursul implementării. Aspectele financiare, achizițiile, caietele de sarcini sunt foarte greoaie. Ca să nu mai vorbim de expedițiile propriu-zise și de interacțiunea cu autoritățile locale, cu poliția de frontieră etc. Acum, mi se par foarte simple și mă pot ocupa chiar și două sarcini în paralel”, precizează prof. dr. Ene.
Proiecte în valoare de aproape două milioane de euro
Cele două noi proiecte internaționale actuale, al căror manager este prof. Ene, sunt derulate prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. Primul proiect se numește „Black Sea Basin interdisciplinary cooperation network for sustainable joint monitoring of environmental toxicants migration, improved evaluation of ecological state and human health impact of harmful substances, and public exposure prevention (MONITOX)” și presupune colaborarea Universității „Dunărea de Jos” Galați cu patru instituții de cercetare din Republica Moldova și din Grecia. Valoarea proiectului cu finanțare europeană este de aproximativ 960.000 de euro.
Cel de-al doilea program, care se ridică de asemenea la o valoare de aproape 900.000 de euro și are o perioadă de implementare de 30 de luni, se numește „Creating a system of innovative transboundary monitoring of the transformations of the Black Sea river ecosystems under the impact of hydropower development and climate change (HydroEcoNex)”.
Poluare, deșeuri și infrastructură deficitară
Înainte de desfășurarea propriu-zisă a proiectului, participanții au identificat problemele majore care afectează calitatea mediului în euroregiunea Dunărea de Jos. Acestea sunt: lipsa sistemelor integrate de monitorizare a mediului la nivel regional, poluarea industrială, agricolă și menajeră, care afectează negativ toate compartimentele de mediu, procesele complexe de eroziune a solului, necesitatea protecției ariilor naturale, nivelul ridicat de contaminare a apei reziduale industriale și a apelor uzate menajere; deșeuri municipale solide și agricultura (îngrășăminte chimice și gunoi de grajd); starea proastă a infrastructurii conexe de mediu (canalizare și epurare a apelor uzate); supraexploatarea apelor de suprafață și subterane; degradarea și pierderea de zone umede; creșterea transferului de nutrienți în apele de suprafață; nivel de cunoștințe redus al populației privind impactul substanțelor periculoase asupra sănătății.
Din păcate, așa cum putem intui, majoritatea acestor probleme continuă să fie astăzi mai actuale ca oricând. Pentru rezolvarea sau diminuarea lor ar fi nevoie nu doar de studii științifice, ci și de voință și de acțiuni concrete din partea autorităților locale și a instituțiilor publice din această arie de competență.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
