SONDAJ Un an de pandemie. Cum s-a schimbat viața românilor

Pandemia a avut un impact semnificativ asupra stării psiho-emoționale a românilor, dar și asupra sănătății lor, arată un sondaj realizat de IRES.

Un român din 10 a traversat, în ultima săptămână, stări de anxietate, 14% nu reușesc să își țină sub control îngrijorările, iar femeile, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural au consultat medicul specialist, în primul an pandemic, mult mai puțin decât o făceau în perioada de dinainte, menționează sondajul.

Aproape jumătate dintre români sunt de părere că pandemia a generat schimbări negative în viața lor, 16% găsesc și părți pozitive, iar mai mult de jumătate recunosc că au învățat lucruri în ultimul an pandemic, lucruri despre care cred că nu le-ar fi învățat în alt context.

Pentru 16% dintre români pandemia de COVID-19 a generat schimbări pozitive, în timp ce aproape jumătate (48%) spun că pandemia a provocat schimbări negative în viața lor.

Schimbările pozitive au fost percepute în proporții mai crescute de către bărbați, de către tineri și de către intervievații cu studii superioare, în timp ce schimbările în rău sunt mai răspândite în rândul respondenților între 18 și 50 de ani, a celor cu studii superioare și a intervievaților din Moldova.

Potrivit sondajului, pentru 16% dintre români pandemia de COVID-19 a adus schimbări în bine.

Acestea sunt legate, în principal, aspectele care țin de familie și de disponibilitatea mai mare de timp, fie că vorbim despre apropierea față de familie și de timpul petrecut împreună cu aceasta (23%), de posibilitatea de a lucra de acasă (7%) sau de timpul liber suplimentar disponibil (7%). Pentru alții (13%), pandemia a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea personală și pentru cunoașterea sinelui. 4% dintre respondenți au perceput schimbări pozitive în sensul creșterii veniturilor, iar același procent în sensul găsirii unul lor de muncă mai bun.

Aproape jumătate dintre români (48%) spun că în viața lor s-au schimbat lucruri în rău din cauza pandemiei.

Cele mai frecvente aspecte menționate, în acest sens, sunt: restricțiile și limitările de mișcare (26%), limitările impuse vieții sociale și interacțiunii cu ceilalți (12%). 1 din 10 români care au perceput schimbări negative spune că și-a pierdut locul de muncă, iar alți 8% spun că pandemia le-a afectat în mod negativ veniturile. 7% au experimentat stări de stres generate de teama de a nu contracta virusul, 5% au avut probleme de sănătate, iar 4% spun că au perceput negativ limitarea accesului la servicii medicale. Alți 5% indică educația online ca fiind schimbarea în rău pe care au experimentat-o pe parcursul ultimului an.

Ce am învățat datorită pandemiei

Peste jumătate dintre români spun că au învățat ceva nou datorită pandemiei, ceva ce cred că nu ar fi învățat în alt context. Îi regăsim printre aceștia, în proporții mai mari, pe respondenții cu studii superioare, pe femei, dar și pe vârstnici și pe cei cu studii cel mult elementare. Observăm că printre lecțiile învățate, dincolo de cele funcționale, legate de respectarea normelor de igienă și menținerea distanțării sociale ori legate de sănătate, se regăsesc multe aspecte care vizează empatia și relația cu ceilalți oameni.

Respectarea normelor de igienă și a distanțării sociale este principala lecție învățată datorită pandemiei, o treime dintre participanții la studiu indicând acest aspect. Aproape 1 din 5 spun că au învățat să prețuiască viața sau sănătatea, iar o proporție similară susține că a învățat să aibă grijă, să îi respecte, să îi prețuiască pe ceilalți oameni sau să petreacă mai mult timp cu ei. La polul opus însă, 2% dintre români spun că pandemia i-a învățat să nu aibă încredere în oameni, iar 3% indică respectarea regulilor și a legilor printre aspectele învățate pe durata anului pandemic.

Limitări în pandemie

47% dintre participanții la sondaj au spus că există cel puțin un lucru pe care nu au reușit să îl facă din cauza pandemiei. 1 din 4 români spune că ar fi dorit să facă mai multe lucruri și nu a mai reușit din cauza pandemiei, iar peste 23% au fost împiedicați să realizeze cel puțin un lucru, în ultimul an.

Se regăsesc în această categorie tinerii și persoanele cu vârste de cel mult 50 de ani și cei cu studii superioare.

Excursiile ori călătoriile în străinătate sunt invocate de către majoritatea respondenților. Însă 6% spun că nu au mai putut să aibă acces la un tratament sau la un consult medical, 5% dintre intervievați susțin că nu au mai putut să își găsească un loc de muncă sau să și-l schimbe pe cel pe care îl aveau, 4% nu au mai putut să își construiască sau să își amenajeze locuința. Dacă 3% recunosc că nu am mai putut să își desfășoare activitatea profesională, 2% susțin că nu au putut să își dezvolte afacerea. Alți 17% au declarat diferite aspecte legate de socializarea cu ceilalți (participarea la nunți/reuniuni, vizitarea unor persoane apropiate sau participarea la concerte sau evenimente sportive).

Dacă 1 din 5 români a fost, în ultimul an, mult mai îngrijorat pentru sănătatea proprie decât înainte de pandemie, 4 din 10 au fost mult mai îngrijorați pentru sănătatea celor dragi.

Femeile, intervievații cu vârste de peste 51 de ani, respondenții cu nivel ridicat de educație, persoanele care locuiesc în mediul rural și cele din Moldova se declară mai îngrijorați decât înaintea pandemiei pentru starea proprie de sănătate, în timp ce vârstnicii și persoanele cu studii superioare și peste au fost îngrijorați mai mult decât în mod obișnuit pentru sănătatea celor dragi.

7% dintre români recunosc că, în perioada pandemiei, au luat mai multe medicamente decât în mod obișnuit

Femeile, intervievații cu vârste de peste 51 de ani, respondenții cu nivel scăzut de educație, persoanele care locuiesc în mediul rural și cele din Moldova au declarat un consum mai crescut decât în mod obișnuit.

9% dintre români spun că, în perioada pandemiei, au consultat un medic specialist mai mult decât în mod obișnuit (cei mai mulți fiind vârstnici), în timp ce peste 4 din 10 (42%) susțin că au consultat un medic specialist mai puțin decât înainte de pandemie sau chiar deloc, în această categorie regăsindu-se în proporții mai ridicate femeile, persoanele între 36 și 50 de ani, intervievații cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural.

6% dintre români au mers mai des decât în mod obișnuit la medicul de familie, 4 din 10 au frecventat la fel medicul de familie, iar peste o treime (36%) mai puțin decât înainte de pandemie.

Dacă respondenții din Moldova sunt cei care au mers la medicul de familie mai mult decât înainte de pandemie, la polul opus se află tinerii între 18 și 35 de ani care spun în proporții mai ridicate decât media că au apelat mai puțin la acest tip de servicii medicale.

Aproape 1 din 5 români s-a simțit, în această perioadă, mai singur decât de obicei. Femeile și vârstnicii sunt categoriile în rândul cărora sentimentul singurătății a fost mai puternic.

Pe de altă parte, limitarea libertății de mișcare a făcut ca peste o treime dintre români (36%) să spună că, în această perioadă, au petrecut mai mult timp decât înainte discutând cu membri ai familiei, iar un procent similar (31%) că s-au jucat mai mult cu copiii.

Dacă pe mai bine de un sfert (27%) dintre participanții la studiu pandemia i-a făcut să se gândească mai puțin la un divorț, pe 7% i-a determinat să se gândească mai mult la căsătorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Salvamontistul argeșean Cornel Voicu a devenit campion național la rafting

Localitatea buzoiană Nehoiu a găzduit Dracula Race 2021 – R4 Rafting Euro Cup România, competiție ce a început sâmbătă dimineață cu proba de slalom,...

Centrul istoric al Alexandriei a devenit o ruină în așteptarea banilor europeni. Autoritățile acuză birocrația, oamenii acuză autoritățile

Centrul istoric al reședinței județului Teleorman arată de câțiva ani ca după bombardament. Pavajul e afectat serios, cârpelile de moment nu reușesc să acopere...

Pitești, încă o problemă!

La Interne se ține lanț problemele de imagine. Dacă scandalul public demite miniștri și actualul titular al portofoliului Internelor ar cam trebui să se...