Autor: Raluca Nicolae
Lipsa investițiilor străine în turism a survenit atât pe fondul pandemiei, dar și pe fond financiar – pe măsura ce băncile au crescut ratele dobânzilor – și a reticenței finanțatorilor, coroborate cu lipsa unui cadru legislativ de susținere a sectorului turismului, potrivit specialiștilor din industrie. Majoritatea celor care doresc să finanțeze acest domeniu sunt cetățeni români sau expați care trăiesc și activează pe teritoriul țării noastre.
Traian Bădulescu, consultant în turism și purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), consideră că investițiile străine ar putea juca un rol crucial în dezvoltarea turismului românesc, contribuind la creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, alături de o mai puternică poziționare a țării noastre pe harta turismului mondial.
Dar de ce nu este România pe harta investitorilor străini?
Venind după ani în care industria s-a adaptat mai multor provocări economic-fiscale, geo-politice, climatice și de schimbare a comportamentului turiștilor, ultimii doi ani au fost marcați de inflația crescută, de cele două conflicte din Ucraina și Israel, de contracararea efectelor pandemiei, în special în retenția și formarea echipelor, și de regândirea tendințelor de consum. Așadar, reprezentanții industriei spun că ritmul încetinit de investiții este explicabil.
„Industria ospitalității a avut ca prioritate să se adapteze continuu acestor factori de influență și să-și ajusteze în permanență strategiile, să se reinventeze, nu neapărat să își extindă într-un mod semnificativ portofoliul. Nivelul ridicat al costurilor de finanțare se va păstra și în perioada următoare, iar băncile și investitorii se uită cu maximă precauție la fiecare proiect pe care îl susțin”, spune Simona Constantinescu, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Totuși, România este atractivă pentru lanțurile hoteliere internaționale, pe fondul tendințelor din industria ospitalității din regiune, precum și odată cu intrarea în Schengen. Potrivit unei analize realizată de compania de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate, în acest an, pe plan local, sunt aşteptate a fi livrate 13 proiecte hoteliere importante, inclusiv cinci hoteluri de 5 stele şi şase hoteluri de 4 stele, ceea ce arată un trend pozitiv.
„Suntem o țară atractivă, care are potențial de creștere pentru investitori și lanțurile internaționale, dar și pentru investitorii care până acum investeau în mod tradițional doar în real estate, în clădiri de birouri. Suntem o destinație sigură, suntem ușor de accesat de către turiștii din țările U.E. și avem o țară cu resurse turistice diversificate. Acum există un potențial mai mare pentru investiții venite din finanțările cu fonduri europene, pe care hotelierii le pot accesa, acestea adresându-se preponderent către proiectele de eficiență energetică a clădirilor”, transmite reprezentantul FIHR.
Infrastructura atrage investiții
Președintele FIHR transmite că există premizele creșterii investițiilor străine în turism (cum ar fi stabilitatea economică și politică, dezvoltarea infrastructurii din bani europeni, promovarea internațională a României și interesul crescut pentru turismul românesc), ceea ce va duce la o creștere a diversității ofertei, a jucătorilor care vor promova România peste hotare și, în consecință, la creșterea aportului sectorului turismului în PIB-ul țării. Totuși, unele zone turistice din România au încă o infrastructură deficitară, inclusiv drumuri și facilități de transport, așa cum este Delta Dunării.
„Cu siguranță, unele regiuni sunt mai atractive și altele mai puțin, fiind corelate cu politicile de dezvoltare ale unităților administrative teritoriale și cu investițiile în infrastructura generală, mai ales cea de transport. Vedem cum crește interesul investitorilor pentru marile orașe, cum sunt București, Oradea sau Cluj-Napoca, dar și Brașov, după deschiderea aeroportului, Timișoara, Arad, Sibiu și, mai recent, Iași”, spune Simona Constantinescu.
Potrivit acesteia, regiunea Transilvania are o creștere mai accelerată a investițiilor, fiind conectată prin autostrăzi de vestul Europei și prezentând o gamă variată de oferte de turism, de la cel de business, city-break și festivaluri din orașele mari, la turismul în natură, gastronomic, cultural și istoric.
„Delta Dunării rămâne o destinație cu notorietate, dar nu s-a dezvoltat la fel de rapid, fapt determinat, în principal, de implicarea redusă a autorităților în promovarea destinației și de lipsa de dezvoltare a unei infrastructuri turistice sustenabile, care să nu afecteze fauna și flora. Segmentul de turism balnear și de sănătate începe să fie revitalizat pe plan național, aici existând o serie de investiții importante, ajutate fiind de redescoperirea beneficiilor pentru sănătate a factorilor naturali de cură – ape minerale, nămol sapropelic, saline etc. În special post-pandemie, clienții sunt mult mai interesați de sănătatea fizică și psihică și accesează mai frecvent destinațiile turistice unde beneficiază de hoteluri cu SPA și terapii diverse”, transmite reprezentantul FIHR.
În ceea ce privește joburile, lipsa investițiilor străine nu a afectat direct locurile de muncă din industrie, ci s-a putut vedea o scădere a atractivității domeniului ca meserie pentru tânăra generație. Deși salariul net a crescut, pornind de la 600 de euro în mână pentru cameriste, chelneri, barmani, bucătari, recepționeri, forța de muncă autohtonă este din ce în ce mai greu de găsit.
Strâns legată de lipsa angajaților este însă sezonalitatea, factor care influențează retenția angajaților, fidelizarea fiind dificilă de la un an la altul. Formarea și specializarea angajaților este sumară, fiind efectuată an de an în predeschiderea sezonului. „Firește, mai multe investiții străine în turism ar contribui la dezvoltarea joburilor, deși pe partea de investiții autohtone, repet, se stă destul de bine, mai ales în ultimii 15 ani”, spune Traian Bădulescu.
Cronologia investițiilor străine în România
Turismul românesc nu are investiții străine majore care să depășească 100-200 milioane de euro, în total. Mai multe investiții, ca număr, au fost realizate în agențiile de turism, decât în structuri de cazare, spune consultantul în turism.
Astfel că, la capitolul hoteluri, prima mare investiție directă a fost cea a grupului ACCOR în hotelul Novotel, care, ulterior, a fost revândut altor investitori străini.
De asemenea, JW Marriott este deținut, ca pachet majoritar, de grupul austriac Strabag, iar grupul israelian Elbit Imaging a vândut hotelul Radisson Blu, pentru suma de 177,5 milioane de euro, către un fond de investiții.
Compania lituaniană Apex Alliance a investit în mai multe hoteluri, precum Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, Hilton Garden Inn Bucharest Airport, Courtyard Bucharest Floreasca, Moxy Bucharest Old Town, The Marmorosch Bucharest și Europa Royale. Grupul a investit circa 120 de milioane euro, până în prezent, în România.
Pe de altă parte, o familie din Israel a cumpărat Palatul BCR, de lângă Universitatea București, pentru 28 de milioane de euro, pentru a investi în consolidare și renovare, urmând să îl transforme în hotel de 5 stele. Suma totală a investițiilor este estimată la circa 50 de milioane de euro.
„După cum vedem, investițiile străine în structuri de cazare aproape că se limitează la București, care, de altfel, este, așa cum e firesc, orașul turistic și de business numărul 1 al României, primind anual peste 2 milioane de turiști, dintre care peste jumătate sunt străini. Bucureștiul este deservit și de cel mai mare aeroport din România, Otopeni Henri Coandă, și tinde să devină un hub regional de business”, transmite Traian Bădulescu.
Pe partea agențiilor de turism, rtk (Germania), Coral (Turcia) și Join Up (Ucraina) sunt trei grupuri internaționale de turism care au intrat în România, iar mai recent, agenția de turism Litoralulromanesc.ro, deținută de antreprenorul local Ionuț Nedea, care vinde pachete de vacanță pe litoralul autohton, a fost cumpărată de Szallas Group, parte a grupului polonez Wirtualna Polska Holding, valoarea tranzacției ridicându-se la 21 milioane euro.
În anii 2000, au mai fost investiții pe partea agențiilor de turism, în parteneriat cu antreprenori români, din partea Dertour, care își continuă și acum activitatea în țara noastră, într-o altă formulă.
Tot începând cu anii 2000, au existat și investiții cu capital turcesc, grecesc, lituanian, o parte dintre acestea nerezistând mulți ani pe o piață de travel deja consolidată, cel puțin din punct de vedere al clientelei române.
„Turismul românesc este competitiv, iar investitorii străini trebuie să se adapteze la piața locală și să găsească un avantaj competitiv.
Imaginea României ca destinație turistică poate fi încă afectată de stereotipuri sau prejudecăți. Investitorii străini caută stabilitate și predictibilitate. Orice instabilitate politică sau economică poate descuraja investițiile. Este drept, România s-a detașat ca o țară din ce în ce mai sigură și cu o creștere economică. Parțial, o problemă poate fi proximitatea cu Ucraina, o țară aflată în conflict, deși și alte țări dezvoltate pot avea aceeași situație, precum Polonia, Ungaria sau Țările Baltice”, afirmă reprezentantul ANAT.
Investițiile străine totale s-au ridicat la 54,3 miliarde euro în 2023, într-o ușoară creștere față de anul 2022, când România înregistra investiții străine de 52,3 miliarde euro, potrivit datelor publice ale Registrului Comerțului.
Prin societate cu participare străină la capitalul social se înţelege societatea constituită, parţial sau integral, prin participarea unor persoane fizice sau juridice cu domiciliul stabil sau cu sediul social în afara României.
Investitorul străin este o persoană fizică sau juridică cu domiciliul stabil sau sediul social în afara României, care are calitatea de asociat/acţionar într-o societate cu sediul în România.
Din totalul investițiilor străine, doar 0,09% s-au îndreptat către hoteluri și restaurante, acest domeniu fiind slab finanțat de antreprenorii străini.
Printre cele mai atractive industrii pentru investitori s-au numărat intermedierile financiare și asigurări, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea auto și moto, precum și transport, depozitare și comunicații. La polul opus s-au aflat agricultura, silvicultura și pescuitul, hoteluri și restaurante, precum și administrație publică, învățământ și sănătate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pixabay.com / dnovac)
