Bucureștiul dispune de două spitale modulare pentru pacienții infectați cu coronavirus. Unul este construit de Asociația „Dăruiește Viață”, pentru cazurile grave, și este deja funcțional. Cel de al doilea este amenajat de Primăria București, care încă nu primește cazurile ușoare pentru care a fost construit.
Primii șapte bolnavi de COVID-19 în stare gravă au fost transferați săptămâna aceasta la spitalul modular construit de Asociația „Dăruiește Viață” în curtea Spitalului Elias din București.
Deși secretarul de stat Raed Arafat se plângea în urmă cu două săptămâni că nu mai sunt locuri în secțiile de Terapie Intensivă din spitalele bucureștene, unitatea modulară cu 38 de paturi, construită cu 2,2 milioane de euro donate de peste 250.000 de români și peste 650 de companii, a fost pusă în funcțiune abia în urma presiunilor publice.
Amenajarea efectivă a modulelor din care e construit spitalul s-a desfășurat în timp record, iar unitatea a fost gata în iunie. Dar reticența Ministerului Sănătății și a managerilor din spitalele de stat față de un proiect privat a întârziat dotarea spitalului cu aparatura pentru terapie intensivă.
Practic, unitatea a stat fără pacienți chiar și câteva zile după ce Raed Arafat se plângea pe la televiziuni că nu mai sunt locuri la ATI în spitalele COVID din Capitală.
Conducerea Spitalului Elias, în curtea căruia se află unitatea modulară, a cerut inițial pentru aceasta doar aviz de triaj, în loc să solicite Ministerului Sănătății și DSP aviz pentru spital COVID de terapie intensivă.
Prin această acțiune, spitalul fusese redus doar la un spațiu pentru trierea pacienților pozitivi la coronavirus și a celor negativi, după care cei negativi erau internați la Elias, iar cei pozitivi trimiși la spitale dedicate COVID.
Protocolul inițial încheiat între Asociația „Dăruiește Viață” și Spitalul Elias prevedea ca personalul medical al acestuia din urmă să se ocupe și de secția modulară. Numai că nici acest lucru nu s-a întâmplat la timp.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, pentru HotNews.ro, la începutul lunii iulie, că știe despre faptul că spitalul modular este foarte bine dotat pentru terapie intensivă, dar a susținut inițial că nu poate face nimic deoarece Spitalul Elias nu este în subordinea sa, ci a Academiei Române.
Abia sâmbătă, 18 iulie, la o zi după ce Raed Arafat amenința populuția să respecte regulile de protecție sanitară la coronavirus pentru că nu mai sunt locuri la terapie intensivă, ministrul Sănătății și managerul Spitalului Elias au convenit ca spitalul modular să fie folosit ca spital ATI COVID.
În final, a fost nevoie și de prezența prim-ministrului Ludovic Orban pentru ca unitatea să fie dotată de către stat, conform protocolului inițial, cu ventilatoare pentru terapie intensivă.
În cele din urmă, săptămâna aceasta au fost transferați primii șapte pacienți cu COVID-19, dar numai cazuri ușoare.
Apoi, vineri, 23 iulie, ministrul Sănătății a semnat ordinul prin care se completează lista spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, în care este inclusă acum și secția modulară construită de Asociația „Dăruiește Viață”.
Numai că unitatea este departe de capacitatea sa maximă, de 38 de paturi ATI, destinate pacienților în stare gravă.
„Noi am făcut la Spitalul Elias tocmai pentru că am știut, și așa reiese și din parteneriatul încheiat, că vor avea cadre medicale și va fi funcțional. În plus, am discutat de la început că vor dota spitalul cu echipamente, cu sprijinul Ministerului Sănătății.
Și știm că, dacă așa am stabilit împreună cu ei, așa se va întâmpla. Noi ne dorim să se întâmple cât mai repede. Începând chiar de azi. Sperăm în continuare și în sprijin de la Ministerul Sănătății”, a declarat pentru PressHUB Carmen Uscatu, co-fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”.
Trebuie menționat că unitatea modulară din curtea Spitalului Elias este pregătită să fie transformată în secție pentru marii arși, după ce vom depăși pandemia de coronavirus, în condițiile în care România nu dispune, încă, de suficiente locuri pentru victimele în stare gravă ale unor incendii.
Modular pentru cazuri ușoare. Firea vede un complot pentru că nu e funcțional
Prin ordinul din 23 iulie, ministrul Nelu Tătaru a introdus pe lista unităților de suport COVID și unitatea modulară construită de Primăria Capitalei în Pipera, ca secție externă a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase «Dr. Victor Babeș».
Unitatea are 500 de paturi, a costat tot circa două milioane de euro, numai că este destinată doar cazurilor ușoare de COVID-19, neavând dotări de terapie intensivă.
Și, la peste două luni jumătate de la inaugurarea cu fast făcută de primarul Gabriela Firea, zace mai degrabă abandonată în câmp. Activistul Marian Rădună a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu secția modulară, abandonată în iarbă, undeva în Pipera.
De altfel, Gabriela Firea a declarat încă din 8 mai că nu vor fi aduse cazurile grave aici.
„Inaugurăm astăzi la București cel mai mare spital modular COVID din țară. Acesta va putea să primească 500 de pacienți cu forme ușoare, formele mai complexe vor fi tratate în continuare în spitalele de boli infecțioase.
Fiecare salon are, pe lângă pat, noptieră, dulap și un boiler pentru apă caldă, aer condiționat. Cadrele medicale au pregătite deja o zonă dedicată, pentru realizarea documentațiilor medicale, dar și pentru odihnă”, a menționat primarul Capitalei.
Gabriela Firea spera, de fapt, ca spitalul modular să nu fie folosit niciodată.
„Noi sperăm să nu existe un număr atât de mare de îmbolnăviri și aceste spitale modulare pregătite să nu fie folosite.”
Gabriela Firea, la începutul lunii mai
Săptămâna aceasta, primarul a anunțat că deschide în sfârșit unitatea, parțial. Dar a luat în calcul și varianta unor noi întârzieri, așa că a pregătit pasarea vinei către alte instituții, invocând din nou un complot împotriva sa. Apoi a insistat că pacienții vor avea, ca dotări medicale, aer condiționat și wi-fi.
„Din cele 500 de locuri disponibile în structura modulară construită, pregătim primele 100 de paturi, cât ne-a solicitat conducerea spiralului.
Condiţiile medicale şi de confort vor fi la nivelul unui spital modern : medici şi asistenţi bine pregătiţi, aparatura, tratamente, menu zilnic adecvat, bai proprii saloanelor cu 1 sau 2 paturi, tv, aer condiţionat, wi-fi.
Să sperăm că DSP nu inventează vreun motiv să nu ne dea avizul. După care ministrul sănătăţii să plângă la televizor că nu mai sunt paturi libere în spitale!!”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
