În timp ce proiectul Spitalului Regional de Urgență Iași avansează tot mai rapid spre avizare, veștile proaste ce vin dinspre oficialii guvernamentali sau europeni par să îndepărteze obiectivul în timp. Sunt însă și vești bune: cofinanțarea UE a crescut de la 50 la 85%. Însă dincolo de aceste controverse, Spitalul Regional de Urgență va deveni cea mai mare investiție cu bani europeni care se va face vreodată la Iași: vorbim despre o investiție mixtă de circa 530 milioane de euro. Pe lângă asta, obiectivul, chiar dacă este în fază incipientă, a dinamizat deja din punct de vedere imobiliar întreaga zonă de sud a orașului: aici ar urma să se ridice unul dintre cele mai moderne și noi cartiere ale Iașiului, numit deja de unii arhitecți „al doilea Copou”.
Proiectul Spitalului Regional de la Iași a ajuns într-o fază avansată de avizare, urmând să devină cea mai mare investiție cu bani europeni realizată la Iași, cu o implementare efectivă programată pentru ciclul financiar 2021-2027. Guvernul mai are în plan construirea de spitale la Cluj și Craiova, dar studiile de fezabilitate în cazul acestor unități încă nu au fost finalizate. În schimb, Iașiul are deja avizul unui Consiliu interministerial pe varianta finală a studiului și, în curând, indicatorii tehnico-economici ai investiției vor face obiectul unei hotărâri a Guvernului.
În total, proiectul are o valoare de peste 500 de milioane de euro. Spitalul va fi construit la periferia orașului, în cartierul Moara de Vânt, unde se regăsesc sute de hectare lipsite de construcții, unele în proprietate publică, altele deținute de persoane particulare. Zona are un potențial semnificativ de dezvoltare și, probabil, va deveni cel mai nou și modern cartier din Iași în următorii 10-15 ani. De altfel, din acest motiv, unii arhitecți numesc deja viitorul cartier „noul Copou” al Iașului.
Etapele de implementare a Spitalului Regional de Urgență Iași
Inițial, planul autorităților a fost ca Spitalul Regional de Urgență Iași să fie finalizat cel târziu până în 2023 și să beneficieze de finanțare în actualul exercițiu bugetar european (2014-2020). Întocmirea studiilor de fezabilitate a dat însă peste cap estimările guvernului: costurile pentru construirea unui singur spital au depășit valoarea totală alocată prin linia de finanțare europeană. Fondurile stabilite încă din anul 2014 pentru Iași, Cluj și Craiova ajungeau la 300 milioane euro, câte 100 de milioane de euro pentru fiecare spital, și cu un mecanism de finanțare de 50% din partea UE și 50% din partea guvernului.
După ce a devenit clar că nici măcar SRU Iași, cel mai avansat, nu poate fi finanțat, autoritățile române s-au reunit la Bruxelles, în septembrie 2018, cu reprezentanți ai DG Regio. „Deoarece în cadrul discuțiilor comune nu au fost identificate soluții de realocare de fonduri europene nerambursabile din actuala programare (2014-2020), DG Regio și-a exprimat deschiderea în vederea acoperirii deficitului de finanțare a celor trei spitale regionale de urgență, din ciclul financiar 2021-2027, și a recomandat autorităților române începerea demersurilor pentru securizarea fondurilor în noua perspectivă”, se arată într-o adresă a Ministerului Sănătății (MS), semnată de secretarul de stat Dan Dumitrescu.
În decembrie 2018, guvernul a adoptat un memorandum pentru construirea spitalelor în două etape. Cu banii din actuala programare se vor realiza proiectele tehnice și verificarea acestora, planurile de reorganizare locală (model inovativ de organizare și funcționare a SRU, conversia serviciilor etc.), planurile de tranziție (inclusiv planul de training, curricula de training și reabilitare, modernizare și dotare centru de training) și caietele de sarcini pentru lucrările de execuție. Ulterior, în etapa a doua (2021-2027) sunt programate lucrările.
Guvernul a mai convenit o modificare importantă: a crescut procentul de cofinanțare din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană, de la 50% la 85%.
În aceeași adresă a MS se arată că studiul de fezabilitate de la Iași a obținut toate avizele la faza respectivă, în timp ce la Cluj și Craiova studiile de fezabilitate sunt încă în variantă de draft. Astfel, Iașiul are cel mai avansat proiect și, conform MS, după aprobarea indicatorilor în Guvern, „se vor demara cu celeritate procedurile de achiziție publică a serviciilor de proiectare tehnică și asistență tehnică pe parcursul executării lucrărilor de construire”. Licitația de execuție ar putea lansată în anul 2020 cu clauză suspensivă, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 48 de luni.
Stadiul SRU Iași a făcut recent obiectul unor interpelări în cadrul Consiliului Local Municipal, Primăria Iași fiind, alături de Consiliul Județean, parterner în proiect. „Spitalul din Iași are un avans destul de mare față de celelalte două spitale, și cred că acest avans este meritul atât al Ministerului Sănătății, cât și meritul celor care s-au ocupat pe plan local de acest spital. MS urmează să depună cererea de finanțare la Comisia Europeană”, a declarat medicul Călin Scripcaru, el fiind și consilier local.
Infrastructura din jurul SRU va fi creată de la zero
Una dintre principalele probleme în realizarea SRU Iași a fost, de-a lungul anilor, stabilirea unui amplasament adecvat unei astfel de investiții. Deseori, discuțiile din mediul public au avut conotații politice, ceea ce a dus la anumite blocaje instituționale. În cele din urmă, Consiliul Local Iași a pus la dispoziția MS, în noiembrie 2016, o suprafață de 12 ha în Moara de Vânt. Adoptarea unei astfel de decizii nu a fost ușoară și a fost nevoie de „votul de aur” al unui consilier independent, Andrei Postolache, pentru a preda terenul. În timp ce PSD, ALDE și PMP au susținut amplasamentul din Moara de Vânt, consilierii PNL au marșat pe un teren din Miroslava, comună limitrofă Iașului. Terenul aprobat se află pe un platou, vizavi de zona Copou, și, în prezent, infrastructura de acces este deficitară, aproape inexistentă. Estimările Primăriei Iași sunt că amenajarea unei rețele de străzi va costa peste 30 de milioane de euro, iar banii ar putea fi asigurați ori prin credit, ori cu fonduri europene.
Amplasamentul se află la circa 500 metri (în linie dreaptă) de Bdul C.A. Rosetti (drum european E58, spre Sculeni). Se propune, prin urmare, „o arteră nouă cu două fluxuri pe sens care să delimiteze arealul studiat cu potențial de irigare viitoare a zonelor adiacente și care să facă legătura între C.A. Rosetti și Moara de Vânt, cu ulterioară legătură spre zona de est și cea de vest a municipiului Iași, prin legături cu șoseaua de centură ce urmează să fie finanțată și executată”, se arată în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al zonei, document ce a analizat accesele către SRU Iași.
Totodată, va fi creată o rețea nouă de străzi în jurul spitalului, artere care vor face legătura și cu str. Moara de Vânt, șosea ce se află în proximitatea complexului de agrement Ciric și a Aeroportului Iași. „Toată rețeaua de drumuri care va trebui făcută pentru a avea accesibilitate la Spitalul Regional de Urgență încercăm să o susținem noi, municipiul Iași, chiar dacă va trebui să contractăm un credit. Deja am făcut o estimare la circa 34 milioane euro”, declara recent primarul Iașiului, Mihai Chirica.
Cealaltă variantă este ca Primăria să atragă fonduri europene în urma unui parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în cadrul unui proiect intitulat „Smart City District”. Acordul cu BEI a fost semnat vara trecută, în înțelegere fiind parte inclusiv experți ai JASPERS, și scopul lui este ca planurile de dezvoltare și execuția rețelei stradale din zona Moara de Vânt să fie realizate cu fonduri UE. „Este un moment foarte important pentru noi, fiindcă deschide un nou orizont pentru dezvoltarea Iașului și suntem foarte onorați și încrezători că acest orizont apare sub auspiciile Comisiei Europene și ale BEI. Contribuția Uniunii Europene și a BEI la dezvoltarea statelor din Europa Centrală și de Est, mai ales a României, și în particular a Iașiului, a fost esențială și de neînlocuit în anii post-aderare. Sprijinul pentru Spitalul Regional de Urgență și pentru acest proiect de consultanță vor însemna pentru Iași un sprijin și un motor de dezvoltare pentru următorii cel puțin 10-15 ani”, spunea primarul, la semnarea acordului pentru „Smart City District”.
SRU Iași va avea 850 de paturi
Estimările actuale arată că la viitorul spital regional de la Iași vor lucra aproape 3000 de angajați. Clădirea, de tip modulară, va avea șase niveluri supraterane și două în subteran, iar amprenta la sol va fi de 36.500 mp, potrivit studiului de fezabilitate. Spitalul va avea 850 de paturi și alte câteva zeci pentru spitalizare de zi.
Lucrările de construire a SRU au fost estimate la peste 320 milioane euro, sumă în care sunt incluse dotările și cheltuieli neprevăzute din perioada implementării. La acești bani se adaugă fonduri pentru pregătirea proiectului din punct de vedere tehnic și al detaliilor arhitecturale/de execuție (40,9 milioane euro), racordarea la rețele de utilități și construirea infrastructurii rutiere (30 milioane euro), costuri de implementare (circa 18 milioane euro – supervizare lucrări, plan de tranziție etc.) și TVA (70 milioane euro).
Totuși, o altă sumă care apare în studiul de fezabilitate este de peste 52 milioane euro, iar acești bani ar urma să fie investiți pentru reconversia clădirilor ce fac parte din Spitalul „Sf. Spiridon” (principalul spital de urgență actual din Iași) după ce SRU va fi finalizat și dat în folosință. Conform prezentării făcute de experții BEI anul trecut la Iași, costurile totale pentru SRU depășesc 530 de milioane de euro.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
„Dintrecare” , Iasul putand fi declarat un dezastru arhitectonic si urbanistic, avem trilogia amplasarilor „cu curul” : Vama in Centru , Bazarul …in Centru si „Triumful Consumatorului” pe ceea ce a fost inegalabila esplanada a Palatului Culturii . Pentru primele doua au trebuit 15 ani dechin si mizerie sa se rezolve. Palatul Culturii, probabil e deja „vizat” de vreun incediu accidental, oricum , cui ii mai arde de cultura ?! Acum ca o incununare a experientelor din care nu inavatam nimic , vom avea Spitalul REGIONAL la… Sculeni ! ca mai repede vom ajunge din frontiera cu Moldova decat din Podu Ros . Ce mai conteaza ca se numeste si se vrea REGIONAL , iar preponderent ca polulatie si deci „clienti” , REGIUNEA se afla la Vest si Sud de Iasi , noi ne-am gandit ca tare bine i-ar sedea …la Est ! Conteaza ca ambulantei ii va lua 30 min sa ajunga din Pacurari la Spital ? Ia sa nu ne mai grabim , cine are zile , sa scape ! Cine nu…spitalul e situat strategic langa „ne-urgentele” Sf Petru si Pavel , iar antreprenorii E …unul la fiecare 2 case, gata suflecati sa mai prinda si ceva clienti externi !
N-a fost la neglijata decenii la rand zona de N-E a Iasului asa, de dragul conservarii . Pentru vie si de fugarit soldatii prin noroaie a fost perfecta. Probabil in niciun alt loc din Iasi terenul nu e mai instabil, asa ca pe timpul de trista amintire cand cel putin cladirile si drumurile nu se construiau pe criteriul concurentei politice , nu s-a adus infrastructura acolo si pe buna dreptate .
Asa ca , stiintific si urbanistic sa gandim , cum ma-sa sa amplasezi un Spital REGIONAL cat mai DEPARTE de Regiunea deservita , si de ce sa-l construiesti unde NU ESTE infrastructura , dar mai e si cel mai prost teren pentru o investitie enorma ???
Domnilor edili, purtatori de pix, de stampile si mape , noi va tot votam , dumneavoastra va tot bateti joc de oras… nu s-ar putea macar s-o faceti MAI IEFTIN ?