Statuia lui Prometeu sau Monumentul Electricității este închisă publicului de patru ani. Opera aparține sculptorului Constantin Popovici.
Sau doar 54, după alte surse, care dau ca an al inaugurării 1971 în loc de 1965. I s-a spus, la vremea respectivă, Monumentul Electricității. România se afla atunci spre finalul procesului de electrificare a țării.
Statuia, înaltă de 10 metri, îl reprezintă pe Prometeu, ținând în mâini, deasupra capului, un fulger, simbol al electricității. Publicația Lonely Planet, scria, în 2012, că statuia ”amintește de unul dintre cele mai mari proiecte hidroenergetice ale Blocului Comunist”.
Popas statuia lui Prometeu
Situată pe o platformă betonată, pe muntele Pleașa, pe raza comunei Arefu, statuia lui Prometeu ”atrage anual zeci de mii de vizitatori din ţară şi străinătate”, după cum menționează chiar site-ul Primăriei Arefu.
„Monumentul Electricităţii a fost închis timp de trei ani din cauza unor lucrări pentru îmbunătăţirea siguranţei vizitatorilor, fiind redeschis pe 15 aprilie 2023”, se poate citi pe site-ul Primăriei.
Citește și: Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți
În realitate, astfel de lucrări n-au fost efectuate niciodată. Și nici accesul vizitatorilor la statuia lui Prometeu nu a fost permis. Nici azi nu este. Păcat, aproape toți cei care vizitează celebrul Transfăgărășan fac, de regulă, câte un popas la barajul Vidraru și la statuia lui Prometeu.
La întrebarea de ce anume un asemenea obiectiv turistic nu e deschis publicului, de cel puțin patru ani, răspunsul e complex. Statuia lui Prometeu e proprietatea Primăriei Arefu. Calea de acces la statuie, incluzând aici și treptele, e a Hidroelectrica SA. Iar cele două părți, pur și simplu, nu se înțeleg. Sau, cine știe, poate nici nu se omoară cu firea să se înțeleagă.
Continuarea în Argeșul Online
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: argesulonline.ro)
