Ștefan Bâlici, managerul interimar al Institutului Național al Patrimoniului (INP), a anunțat miercuri noaptea că a fost schimbat din funcție de ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, fără să primească informații despre motivele și analizele în baza cărora a fost luată decizia.
„Am aflat în seara aceasta că Ministrul Culturii a numit un nou director general la Institutul Național al Patrimoniului, cu începere din data de 23 februarie, când mandatul meu interimar la conducerea institutului încetează.
Nu am alte detalii, nu cunosc nici motivele și nici analizele pe baza cărora este luată această decizie.
Activitatea mea la INP este rezumată în raportul de final de mandat, prezentat Ministerului Culturii și prezentat public în data de 17 decembrie 2021 (raportul este disponibil pentru consultare aici: https://bit.ly/3sSWr2i, iar înregistrarea prezentării publice aici: https://bit.ly/3pgpxHV.
Acest raport a fost evaluat cu o notă sub 9, ceea ce a permis ministerului să nu inițieze negocierea unui nou mandat. Am contestat evaluarea, ca fiind incorectă și neprocedurală, iar contestația a fost respinsă fără argumente.
În aceste condiții ministrul este liber să numească un conducător interimar, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de director general”, a precizat directorul demis.
Citește și: 200.000 de euro de proiect, pentru tinerii antreprenori. Cum pot fi obținuți
În ultimii ani INP a elaborat și depus la UNESCO două dosare
Ştefan Bâlici amintește că zeci de proprietari și administratori de monumente istorice au primit finanțare în urma primelor două apeluri prin programul TMI.
„Anii de activitate la INP alături de o echipă dedicată, în creștere semnificativă de capacitate, au condus la redefinirea instrumentelor de finanțare pentru monumentele istorice – Programul național de restaurare a monumentelor istorice (PNR) și Timbrul monumentelor istorice (TMI) – care sunt acum fundamentate pe principiile internaționale ale protejării patrimoniului și gestionate prin mecanisme care asigură transparența, eficiența și calitatea.
Peste 100 de ansambluri și monumente istorice dintre cele mai importante sunt incluse în PNR (doar o parte primind finanțare) și au lucrări de proiectare sau de execuție în pregătire sau în desfășurare – ex. Ansamblul Castelului Peleș, Cetatea Sighișoara, Situl arheologic Sarmizegetusa Regia, biserici săsești fortificate, biserici de lemn.
Peste 60 de proprietari și administratori de monumente istorice au primit finanțare în urma primelor două apeluri prin programul TMI, iar alți 70 au înaintat solicitări care sunt în evaluare în cadrul apelului curent, 2022.
După 20 de ani în care România a prezentat doar două nominalizări pentru Lista Patrimoniului Mondial, soldate cu eșec, în ultimii ani INP a elaborat și depus la UNESCO două dosare, Ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și Peisajul cultural minier Roșia Montană, iar acesta din urmă a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial și simultan în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2021. Alte dosare sunt în pregătire” a scris joi, pe Facebook, Ştefan Bâlici.
Citește și: Curtea Constituțională scoate din nou SRI din dosarele penale
„Rămân în slujba patrimoniului”
Ştefan Bâlici afirmă că proiecte ale Ministerului foarte importante pentru protejarea monumentelor istorice au fost demarate la inițiativa INP, și cu contribuția constantă și semnificativă a colectivului de specialitate al institutului – sistemul informatic al patrimoniului cultural imobil (aflat în testare, urmând să fie lansat), strategia națională pentru protejarea monumentelor istorice.
„Capacitatea și pregătirea colectivului INP au permis implicarea în proiecte europene de importanță majoră – precum alianța CHARTER (https://bit.ly/3LGUxtW), prin care Comisia Europeană urmărește redefinirea cadrului de reglementare în domeniul ocupațiilor și profesiilor patrimoniului cultural, sau 4CH (https://bit.ly/351UTL5), prin care se va înființa un centru european pentru competențe în domeniul patrimoniului cultural; se pot adăuga Art Nouveau: https://bit.ly/369Cpso, Innocastle: https://bit.ly/3BsSAwD, In-Herit: https://bit.ly/3uW4RIS și enumerarea poate continua.
Selectiv, adaug la realizările ultimilor ani alături de echipa INP înființarea editurii patrimoniului cultural, Patrimonia, care a publicat deja titluri monografice și periodice importante; reînființarea atelierului de proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice, care a finalizat proiectele de restaurare pentru amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și pentru fortificația de la Sarmizegetusa Regia, alături de alte proiecte.
Aș putea adăuga multe, dar rezultatele mandatului meu se găsesc urmând linkurile pe care le-am indicat. Nu trebuie uitat că toate realizările sunt ale unei echipe mult subdimensionate față de necesar, dar care a făcut mult, foarte mult în cei 6 ani în care am fost alături.
Sper ca tot ceea ce am realizat împreună să continue. La fel și angajamentele institutului, atât cele naționale, cât și cele internaționale.
În ceea ce mă privește, rămân în slujba patrimoniului. Și le mulțumesc pentru reacții și mesaje celor care se arată și ei surprinși de decizia ministrului culturii. Pare că întreg efortul și mobilizarea echipei INP din acești ani nu au fost degeaba. Vă mulțumesc!”, a mai scris, pe Facebook, Ştefan Bâlici.
