Strategii de sinucidere bine elaborate la unii copii: Cazurile de suicid şi tentativele de suicid în rândul tinerilor din România s-au înmulţit în ultimii ani. La Iaşi, doar în ultima săptămână, un tânăr de 13 ani a murit după ce a căzut de la etajul nouă al unui bloc din cartierul Vişoianu, Lunca Cetăţuii, sinuciderea fiind una dintre ipotezele anchetatorilor.
Marţi, 12 decembrie, o tânără de 11 ani s-ar fi aruncat de la etajul al II-lea al Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi, pista principală fiind, până în momentul de faţă, o tentativă de sinucidere.
Ce îi determină pe copii să se gândească la astfel de gesturi extreme şi care sunt semnele de avertizare la care ar trebui să se uite părinţii, prietenii şi profesorii?
ZDI a discutat cu dr. Raluca Prepeliţă (FOTO), medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola”.
Potrivit specialistei, mecanismele de adaptare la lumea înconjurătoare ale acestor copii sunt foarte fragile, mulţi cad în depresie, iar în spatele multor feţe bucuroase se ascund şi intenţii elaborate de sinucidere.
Strategii de sinucidere bine elaborate. Totul are un fundament central: depresia, în forme severe
Dr. Raluca Prepeliţă a explicat că numărul tentativelor de suicid în cazul tinerilor a crescut proporţional cu cel al persoanelor, de toate vârstele, care dezvoltă episoade depresive severe.
Sunt din ce în ce mai dese astfel de cazuri care ajung să fie tratate la Institutul Socola sau la cabinetele particulare de psihiatrie din Iaşi.
Cel mai des, în cazul copiilor, spune medicul, este vorba de o depresie uşoară sau moderată, pe care copiii fie o ascund, fie o ignoră, şi care, nefiind gestionată corespunzător, se manifestă apoi în forme severe.
„A tras până a intrat în burnout”
Aceasta a dat exemplul unui pacient care a împlinit 18 ani în acest an şi este diagnosticat cu episoade de depresie severă.
Provine dintr-o familie în care părinţii nu sunt divorţaţi, dar separaţi, mai are un frate mai mic, dar cu care nu se înţelege, iar mama sa a fost diagnosticată cu cancer în stadiu terminal.
„Bunica sa este de profesie profesor, antrenată în stilul «învaţă, ia note mari, mergi la olimpiadă». A vrut să intre la medicină cu olimpiada naţională, a tras până a intrat în burnout.
De aici a apărut o stare depresivă severă, cu tentative suicidare, au început să meargă la un psihiatru, dar a venit pandemia şi a stat doi ani în casă.
Anxietatea a crescut foarte mult, iar când s-a deschis totul, iar şcoala a intrat în program normal, nu mai făcea faţă cu fobia socială”, a explicat dr. Raluca Prepeliţă.
Este cazul unui tânăr foarte inteligent, spune ea, cu rezultate foarte bune, care nu ar fi avut probleme de integrare în nicio şcoală după nivelul de pregătire al său.
Însă starea de anxietate l-a împins într-o depresie în care a avut mai multe tentative de sinucidere şi în care şi-a distrus complet relaţia cu mama sa, bolnavă în stadiu terminal de cancer, care era singura cu care mai vorbea.
Strategii de sinucidere bine elaborate: „Copiii mi-au înşirat în cabinet toate drogurile pe care le poţi cumpăra de pe piaţa neagră”
Cazul, deşi are anumite particularităţi, explică psihiatra, arată un model comun pentru toate categoriile de vârstă: apar simptome de depresie uşoară, moderată, în stagnare, care sunt ignorate.
Continuarea, în Ziarul de Iași
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
