Viața de student sub semnul distanțării sociale: „Aveam cursuri online, mergeam prin oraș și împărțeam mâncare sau eram la asamblat de viziere”, ne-a spus Deian Ardelean, unul dintre studenții străini care s-au implicat în acțiuni civice în România
Educația online, generalizată la toate nivelurile de învățământ ca urmare a pandemiei de coronavirus, a produs o serie de schimbări în viața studenților. Au continuat activităţile didactice pe internet, până și ceremonia de absolvire a avut loc tot online, iar sesiunea de examene sau examenele de finalizare a studiilor s-au desfășurat tot de la distanţă.
Cu toate acestea, mulți studenți nu s-au considerat limitați de apariția coronavirusului și au hotărât să își dedice timpul și resursele sprijinindu-i pe cei în nevoie prin acțiuni umanitare. Am adunat exemple de acțiuni civice ale studenților din zone diferite ale țării, stând de vorbă, virtual, și cu studenți străini care au rămas în căminele studențești din România în timpul stării de urgență, pentru a afla ce provocări au întâmpinat și cum au ales să cheltuiască timpul „liber” în folosul lor și al celorlalți.
Mii de viziere realizate de studenți pentru cadrele medicale sau forțele de ordine
În Târgu- Mureș, voluntarii Ligii Studenților s-au implicat în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și au donat 1.200 de viziere personalului medical din prima linie, „în valoare totală de aproximativ 20.000 lei. Banii pentru aceste echipamente de protecție au provenit din fondurile proprii ale Ligii Studenților din Târgu Mureș”, se arată pe blogul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.
Și studenții bănățeni de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița s-au implicat în lupta anti- Covid-19.
Sub sloganul „Și nouă ne pasă. În și pentru comunitate”, grupul de inițiativă al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița a confecționat peste 1000 de viziere pentru protecție care au fost distribuite unităților sanitare din județ.
Unul dintre voluntari și coordonatorul inițiativei, Deian Ardelean (22 de ani), student din Serbia, ne-a povestit că au participat 20 de studenți, prin rotație. „Inițial, vizierele erau realizate din fondurile proprii și când a progresat campania, am primit donații de la doritorii de viziere”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, Deian Ardelean, vicepreședinte al Ligii Studenților UEM din Reșița.
Studenții au folosit imprimantele 3D personale și pe ale universității reșițene, fiind sprijiniți și de profesori, printre care s-a numărat și dr. ing. Relu Ciobotariu, după cum a declarant student tul din Serbia.
„Erau realizate la imprimantă 3D și modelul l-am creat eu. Când am început, am văzut pe net că mai multe persoane de pe rețele sociale au postat că putem să îi ajutăm pe oameni și de acasă. Atunci, după ce am comparat mai multe modele, am încercat să fac unul care este mai rapid de printat și care să consume mai puțin material și să fie cel mai ușor de montat. De exemplu, vizierele pe care le-am produs nu erau numai de unică folosință, foliile lor se pot înlocui și se pot dezinfecta. Dacă erau folosite la spital, se puteau dezinfecta și folosi chiar și de către mai multe persoane”.
Deian Ardelean, student
Beneficiarii vizierelor au fost, așa cum ne-a declarant studentul din Serbia, „spitalele, asociațiile medicilor de familie, cei de la Poliția de Frontieră, jandarmii și alte organizații sau pur și simplu magazine, oameni care erau în contact cu publicul. Pe toți care au avut nevoie, am încercat să îi ajutăm și ne-am axat pe secțiile de la spital care erau mai defavorizate. De exemplu, cei de la Boli Infecțioase au primit donații și ajutoare în cantitate mai mare, însă au primit și cei de la alte secții, căci și ei trebuie să își facă munca”. Campania a durat până luna trecută.
La Reșița, studenții au dus alimente celor nevoiași
Studenții universității reșițene, reuniți în Liga Studenților din UEM, împreună cu cadre didactice universitare, au fost alături de voluntarii ATOR Banatul de Munte & Centrul de Tineret Moniom în inițiativa civică „Mâinile Bucuriei”. Campania umanitară a pornit în Reșița, demarată de mai multe organizații, la începutul stării de urgență. Coordonator a fost părintele Mihai Ciucur.
„Era inițiată de mai multe ONG-uri din oraș, făceam împreună prin rotație și fiecare cum putea, cum îi permitea timpul. Am încercat în fiecare zi să livrăm mâncare pentru cei care, în perioada de restricții și pandemie, nu reușeau să se deplaseze pentru bunurile de fiecare zi, cum au fost bătrânii sau persoanele cu handicap, oamenii nevoiași.
A început la sfârșitul lui martie și a durat până ieri. Peste 50 de familii ajutate”, a mai povestit tot Deian Ardelean, unul dintre studenții voluntari. Tânărul mai spune că au participat în jur de 20 de studenți, tot cei care au realizat și viziere. „Era și pentru noi dificil pentru că aveam cursuri online, la care trebuia să fim atenți și tot noi mergeam prin oraș și împărțeam mâncare sau eram la asamblat de viziere”.
În cadrul acestei acțiuni, voluntarii au oferit peste 2.000 de prânzuri calde gratuit și peste 7.000 de pachete cu alimente și medicamente. Fondurile au provenit de la fundații sau persoane fizice.
Sunt peste 100 de beneficiari ai campaniei (persoane vârstnice și familii cu mulți copii, afectate de criza economică generată de pandemie), se arată pe pagina de Facebook ATOR (Asociația Tinerilor Ortodocși) Banatul de Munte, o asociație alcătuită din mai multe filiale ce se extind în mai multe zone ale județului Caraș-Severin. Campania „Mâinile Fericirii” a continuat și după încetarea stării de urgență.
La Craiova, studenții au donat tuneluri de decontaminare
După declararea stării de urgență, studenţii craioveni au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unor tuneluri (porți) de dezinfectare pentru unitățile școlare și spitale. Toate fondurile strânse în urma acestei inițiative au fost direcționate pentru achiziționarea materiei prime necesare construirii porților. Lucrările de manoperă, transport, montare au fost realizate în regim de voluntariat de către studenți.
„Noi avem un proiect consacrat, <Fabrica de Fericire>, prin care ajutăm, în fiecare an, în anumite perioade, persoanele vulnerabile, cele care au probleme sau diferite cazuri medicale grave. Anul acesta, am regândit proiectul și am venit în sprijinul spitalelor și policlinicilor care aveau nevoie de soluții pentru a trece mai ușor peste acest virus și am creat acele porți de decontaminare pentru personalul medical. În jur de 80 de porți s-au finalizat”, ne-a explicat Ionuț Ene (28 ani), coordonatorul proiectului. Acesta este student la Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Sociale, specializarea Istorie.
Aproximativ 20 de voluntari au muncit la aceste porți, majoritatea studenți ai Universității din Craiova. Ei erau contactați pe facebook sau erau sunați la telefon.
O firmă, SIM Security, i-a ajutat la partea tehnică. „Donațiile au venit în principal din partea comunității. De exemplu, cineva voia să cumpere o poartă pentru un spital. Strângeau suma necesară pentru materialele de construcție, noi veneam cu voluntarii care construiau poarta și, ulterior, o instalam în locația respectivă”, a mai explicat Ionuț Ene pentru Jurnalul de Argeș.
Porțile de decontaminare au fost donate la Spitalul Clinic Județean nr.1 Craiova, Spitalul Municipal „Filantropia” Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie „Victor Babeș” Craiova, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, Serviciul de Ambulanță Dolj, Spitalul de Pneumofiziologie Leamna, Spitalul Județean de Urgență Alexandria, Spitalul de Pneumofiziologie Roșiorii de Vede, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și Spitalul Județean de Urgență Ploiești.
În sprijinul vârstnicilor
De la sfârșitul lunii martie, studenții craioveni au făcut și voluntariat pentru a susține persoanele vulnerabile în perioada stării de urgență.
„Tot în cadrul campaniei „Fabrica de Fericire” a existat și obiectivul de sprijinire a persoanelor vârstnice care nu se puteau deplasa din cauza restricțiilor impuse, pentru a le procura medicamente și hrana necesară traiului de zi cu zi.
Am ajutat în jur de 250 de persoane din Craiova în repetate rânduri”, a declarat coordonatorul echipelor de voluntari, Ionuț Ene, pentru Jurnalul de Argeș. Acțiunea pentru sprijinirea persoanelor vârstnice a fost inițiată de Convenția Organizațiilor Studențești, în parteneriat cu Asociația Studenților Facultății de Științe Sociale Craiova și asociațiile membre.
Studenții au preluat comenzile, au realizat cumpărăturile și au adus produsele sau medicamentele la ușile celor izolați. Toți voluntarii au fost echipați cu măști de protecție, mănuși și combinezoane de unică folosință și au folosit soluții dezinfectante. „Am avut pentru partea de sprijinire a bătrânilor 30 de voluntari, care s-au rotit între ei”, a mai spus Ionuț Ene.
Tinerii au lucrat cu Direcția Generală de Asistență Socială Craiova, dar au preluat și solicitări care le-au fost adresate direct. „Pentru ajutorarea bătrânilor am avut un parteneriat cu Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Craiova, unde puteau suna la telefonul cetățeanului și la numerele puse la dispoziție de către Direcția de Asistență Socială, dar și prin intermediul platformei ajutorcoronavirus.ro”, a adăugat Ionuț Ene.
Studenții mediciniști, voluntari în spitale
După apelul autorităţilor ca studenţii de la Medicină să se înscrie voluntari pentru a ajuta doctorii şi autorităţile în lupta cu noul coronavirus, zeci de studenți din toată țara au vrut să sprijine inclusiv activitățile din camerele de gardă. Ebihoreanul .ro a anunțat că 30 de studenţi de la Oradea şi-au declarat această disponibilitate. „Potrivit decanului FMF Oradea, Adrian Maghiar, lor li se adaugă alţi 100, care deja au contracte de voluntariat încheiate cu spitalele bihorene”.
Și alți peste 100 de studenți din Iași s-au oferit voluntari pentru „Linia I“. „Aproximativ 125 de studenţi din anii IV, V şi VI de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi s-au înscris ca voluntari pentru a ajuta personalul medical din spitalele din Iaşi dacă situaţia o va impune, aşteptând să fie convocaţi în linia I de luptă alături de medici şi de rezidenţi”, se arată pe site-ul ziaruldeiasi.ro.
Și în Sibiu, în martie, 35 de studenți de la Facultatea de Medicină și Asistenţă Medicală Generală au anunțat că se oferă voluntari, după cum a relatat mesageruldesibiu.ro. Și site-ul zidezi.ro a precizat că „în jur de 20 de studenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureş” s-au oferit voluntari să ajute o clinică privată din oraş.
Poveștile studenților străini rămași în România în timpul stării de urgență
Pe data de 11 martie, universitățile din România au decis suspendarea cursurilor „față în față” din cauza pandemiei de Covid-19 la nivel global. Odată cu intrarea în starea de urgență, multe cămine s-au închis din cauza pandemiei de COVID-19, iar studenții cărora le-a fost imposibil să părăsească în acest răstimp căminele s-au putut adresa conducerii universităților, pentru a obține o derogare. Aceasta a fost și situația multor studenți străini, care s-au văzut nevoiți să rămână la cămine.
Student din Serbia, rămas voluntar în Reșița
Și Deian Ardelean, studentul Universității „Etimie Murgu” din Reșița (UEM), cunoscut pentru că a coordonat activitatea Ligii Studenților UEM de realizare a vizierelor, a rămas la cămin în timpul stării de urgență.
„Sunt student din Serbia. În perioada aceasta nu eram sigur ce se întâmplă, dacă mai pot să merg acasă sau nu. Cum nu am stare, nu pot să stau locului, am zis să fac ceva. Închis în casă n-aș fi putut să stau”. Așa că a ales să rămână și s-a implicat activ în lupta anti-COVID, prin realizare de viziere, dar a și împărțit alimente alături de alți studenți și grupul ATOR – Banatul de Munte. Deian Ardelean este student în anul anul III, la Informatică Industrială și vicepreședinte al Ligii Studenților UEM.
Studentă la Psihologie, Pitești: „Eram îngrijorată, pentru că nimeni nu ştia când se va termina totul”
În Argeș, în timp ce mulți studenți moldoveni au decis să se întoarcă acasă – în republica Moldova, 12 studenți de peste Prut au rămas în perioada stării de urgență la căminele studențești ale Universității Pitești. Am stat de vorbă, virtual, cu câțiva dintre ei, dar și cu alți studenți moldoveni care au locuit în oraș în această perioadă.
„Atunci când vremurile ne impun distanțare fizică, apropierea inter-umană devine mai importantă ca oricând pentru toți”, este concluzia ce se poate desprinde din interviurile prezentate mai jos.
La Universitatea din Pitești, în anul curent, sunt înscriși 170 de studenți internaționali, care provin din țări precum Afganistan, Albania, Algeria, Camerun, Cipru, Rep. Congo, Egipt, Franța, Germania, Grecia, Rep. Guineea, Haiti, Irak, Italia, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Moldova, Palestina, Siria, Turkmenistan, Ucraina, Vietnam și Yemen.
Dintre aceștia, 59 sunt din Republica Moldova. Cristina C. are 23 de ani și este una dintre studenții di Republica Moldova. În urmă cu 3 ani, a venit din Orhei la UPIT să studieze Psihologie, la Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie de la UPIT. „Când s-a anunțat starea de urgență, eu am ales să rămân în Piteşti. Din câte ştiu eu, rutele care mergeau spre Republica Moldova şi-au sistat activitatea în timpul pandemiei. Se putea pleca doar cu maşina personală sau de ocazie. Ulterior, la vamă, completai o cerere pe propria răspundere şi apoi urmau 14 zile de izolare la domiciliu. Pentru siguranța mea, eu am evitat orice călătorie”.
Pentru Cristina C, distanțarea fizică a adus cu sine o gamă largă de trăiri.
„Primele săptămâni mă sufocam, îmi lipsea aerul proaspăt şi rutina mea zilnică. După, am început uşor-ușor să mă obişnuesc, dar oricum eram astenică, plictisită şi îngrijorată, pentru că nimeni nu ştia când se va termina totul. Dorul cred că a fost cel mai puternic sentiment în această perioadă, îmi era dor de familia mea, mai exact de bunicii mei care locuiesc singuri în Moldova şi eram foarte îngrijorată pentru ei. Îmi era dor şi de sora mea, care, la fel, a rămas blocată în Franța, acolo îşi face studiile. Şi nu în ultimul rând, îmi era dor de facultate, de profesori şi de toate chipurile frumoase pe care le vedeam zi de zi”.
Pandemia a împiedicat-o să urmeze cursurile şcolii de şoferi. „Un lucru neplăcut a fost faptul că nu se găsea în nici o farmacie măşti de protecție şi, pentru a putea merge la magazin în siguranță, am cumpărat o mască cu 20 lei de la nişte persoane care făceau business pe seama acestei grele situații”.
„Primul Paște separat, cu un gol în suflet și parcă lipsit de farmec”
Vladislava Voicu are 22 de ani și studiază Psihologie la UPIT, în anul III. Și pe ea a afectat-o pandemia de COVID- 19. „M-a făcut să mă simt limitată”. În toată această perioadă, tânăra a rămas la Pitești, în apartamentul închiriat pentru a evita să stea în izolare, dacă pleca în Republica Moldova.
Din cauza pandemiei de COVID- 19, Vladislava a pierdut un stagiu de practică la o firmă din Argeș și a fost băgată în șomaj tehnic.
„Fiind student, eram stagiar la un program de internship la ADIENT, dar pe perioada carantinei mi s-a suspendat contractul, iar la locul de muncă la care eram vânzător comercial part-time am fost băgată în șomaj tehnic, dar cu o sumă minimală, care nici nu-mi ajunge pentru chiria apartamentului”.
Vladislava Voicu, studentă
Vladislava privește în urmă și spune că i-a lipsit nu doar interacțiunea fizică cu cei dragi, dar și rutina zilnică. „A fost primul Paște ,,altfel”, primul Paște separat, cu un gol în suflet și parcă lipsit de farmec”, a fost concluzia ei. „Pandemia mi-a cam dat planurile peste cap, m-a împiedicat să plec acasă, să scriu licența mai rapid din cauza insuficienței materialelor didactice de pe net, bibliotecile fiind închise. Din această pandemie am învățat cât de prețios este timpul cu cei dragi, cât de departe sunt ei, cât de neputincioși suntem în asemenea situații. Am mai învățat că doar împreună putem depăși o situație dificilă”.
Visul american spulberat de COVID- 19
Cornițel Dumitru, originar din orașul Ștefan-Vodă, are 23 ani și este masterand la programul Comunicare Organizațională de la UPIT.
„Pentru mine a fost o perioadă complicată, primeam bani puțini pentru întreținere, mereu mă simțeam „fără aer” din cauza restricțiilor impuse de stat, pentru că m-am obișnuit să fiu mereu în rutina de zi cu zi care era la locul de muncă”.
Cornițel Dumitru, student
În perioada stării de urgență, Dumitru a rămas la căminul studențesc Gheorghe Doja, unde spune că „au fost impuse toate măsurile necesare de igienă și dezinfectare, de la purtarea măștilor pe coridoare până la instalarea dezinfectantelor la intrarea fiecărui etaj al căminului”.
Era barman la un pub din Pitești, dar odată cu venirea pandemiei, masterandul a fost băgat în concediu cu 75% din salariu. Ca să treacă timpul mai ușor, Dumitru spune că a alocat mai mult timp sieși.
„Am învățat să prepar noi bucate cu rețetele pe care le găseam pe internet, am citit cărți de dezvoltare personală”. Spune că starea de urgență din Republica Moldova a fost la fel ca în România și își îndreaptă atenția către amenzi. „Un singur lucru mi s-a părut o prostie, amenzile au fost exagerat de mari, în jur de 25000 de lei, ceea ce pentru moldoveni este o sumă foarte mare”.
Dumitru Cornițel avea o mulțime de planuri pe care dorea să le realizeze în ultimele luni. Se înscrisese la Programul Work and Travel și trebuia să plece în America, la un hotel de pe plaja Virginia, „ca house keeper”, dar odată cu intrarea în starea de urgență, organziatorii Progamului Work and Travel le-au dat studenților participanți două opțiuni, iar Dumitru s-a văzut nevoit să renunțe la acest progam pentru a primi o parte din bani înapoi. În situația lui mai sunt și alți studenți din țară. „Acum, practic, s-au dus pe apa sâmbetei toate planurile pe care le-am facut”, ne-a spus dezamăgit tânărul.
Masterandă și profesoară de engleză la o grădiniță din Pitești: „Am învățat că suntem atât de mici și neputincioși în fața neprevăzutului”
Ana Maria Mălai are 22 de ani și a absolvit Faculatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte de la UPIT. Acum este masterand în anul I la LSTAC (Limbaje Specializate și Traducere Asistată de Calculator) și la Modulul Pedagogic.
„Am încercat să mă descurc pe două fronturi. Fiind profesoară de engleză la o grădiniță din Pitești, în toată această perioadă, mi-am desfășurat lecțiile online, iar pe lângă acestea, cursurile, proiectele de la facultate au „cerut” și ele atenție, timp și dedicare. Această pauză, zic eu, a venit ca o gură de aer proaspăt… Ne-a dat tot timpul din lume (că tot ne plângeam într-una că nu-l avem), ne-a schimbat prioritățile și ne-a oferit șansa de a privi și a percepe lucrurile dintr-o cu totul altă dimensiune și perspectivă.
Am învățat că suntem atât de mici și neputincioși în fața neprevăzutului, că, într-o secundă, totul se poate ruina și că viața se poate schimba la 180 de grade”, sunt lecțiile pe care Ana-Maria le-a desprins în ultimele luni, cât timp a stat departe de familie, prieteni și micuții elevi de la grădiniță.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
