China își întărește influența în Europa Centrală și de Est, iar țările din Balcanii de Vest devin mai vulnerabile la strategiile Beijing-ului. În același timp, Statele Unite caută soluții pentru a contracara această prezență, cu Lituania și Republica Cehă în fruntea opoziției.
PressHub a analizat un document al American Enterprise Institute, privind influența Chinei în Europa Centrală și de Est și oferă o sinteză a celor mai relevante observații ale acestui studiu.
Conținutul articolului:
Instituțiile UE exprimă opinii variate cu privire la China, oscilând între apeluri pentru stabilitate în relațiile diplomatice și critici dure la adresa unor politici adoptate de Beijing.
În acest context, regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) prezintă politici diverse în raport cu China, iar țările absente din structurile UE și NATO (precum cele din Balcanii de Vest) au devenit mai vulnerabile la influența chineză.
Totuși, Statele Unite caută în mod constant instrumente pentru a contracara prezența tot mai extinsă a Chinei în această regiune.
Lituania și Republica Cehă se opun activ influenței chineze
Fricțiunile dintre Lituania și China s-au intensificat după deschiderea unor birouri taiwaneze în Vilnius în 2021. În cazul Cehiei au început mai devreme, când Beijingul a înghețat relațiile diplomatice după vizita lui Dalai Lama în Praga (2011).
Alte exemple de răcire a relațiilor celor două țări din CEE cu China includ interdicția chineză asupra importurilor din Lituania și agresiunea cibernetică chineză, din 2019, asupra statului baltic. Motivul agresiunii a fost o manifestație în Vilnius, în care cetățenii lituanieni au susținut protestele din Hong Kong.
Beijingul a aplicat deci măsuri de intimidare economică și diplomatică, acțiuni ce fac parte dintr-o strategie mai amplă de „diplomație a lupilor de război”.
În Republica Cehă, conștientizarea influenței Chinei a crescut semnificativ după vizita lui Xi Jinping în 2016. Atunci, investitori chinezi, în special grupul CEFC, au cumpărat participații în companii importante precum Czech Airlines, fabrica de bere Lobkowicz și clubul de fotbal SK Slavia Praga.
Citește și: O angajată a unui aeroport german, acuzată de spionaj militar în favoarea Chinei
De asemenea, grupul PPF, condus de miliardarul ceh Petr Kellner, a facilitat și el investiții chineze, dar rezultatul a fost consolidarea pieței media, cu viziuni mai puțin prietenoase față de Statele Unite și UE. Dezamăgirea s-a instalat când investițiile chineze promise nu s-au realizat, ceea ce a condus la o modificare a politicii cehe.
Vizitele oficialilor cehi în Taiwan din 2020 și 2023 au tensionat și mai mult relațiile cu China. Totodată, Cehia este singura țară europeană care a stabilit contacte directe între agențiile de apărare, poliție și cibernetice ale sale cu cele din Taiwan, inclusiv colaborări militare.
Deși influența chineză în Cehia rămâne subtilă, aceasta se face simțită prin sponsorizări și programe de incubare oferite de Huawei. Dar există și îngrijorări privind prezența unei influențe chineze. De exemplu, o companie cehă de drone, Drontag, s-a alăturat unui program sponsorizat de Huawei, în ciuda implicării sale și în Acceleratorul de Inovare în Apărare al NATO.
Ambele țări au început să se opună Beijingului, dar politicile lor continuă să fie flexibile pentru investitorii chinezi.
Totodată, în Lituania, alegerile din 2024 ar putea aduce la putere forțe pro-China, având în vedere că actuala Uniune a Fermierilor și Verzilor (LVŽS) reprezintă interesele comunităților afectate de presiunea economică a Chinei, în special agricultorii.
În plus, alegerile din 2025 din Cehia ar putea duce la o schimbare de direcție dacă fostul lider ceh și pro-China, Andrej Babiș, revine la putere.
Susținerea Chinei de către Ungaria și Serbia se intensifică
Unele țări din Europa Centrală și de Est (CEE), precum Ungaria, au îmbrățișat influența economică și politică a Chinei. Aproape 44% din fluxurile de investiții străine directe (FDI) chineze în Europa se îndreaptă către Ungaria, care a devenit cel mai mare investitor străin al său.
Printre proiectele importante se remarcă o fabrică de baterii de 8 miliarde de dolari.
În iulie 2024, s-a aflat că guvernul ungar a împrumutat 1 miliard de euro de la Banca de Dezvoltare a Chinei, Banca de Export-Import a Chinei și Banca Chinei, fiind cel mai mare împrumut de acest tip din istoria țării.
Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria a devenit un hub cheie pentru Huawei în Europa, beneficiind de investiții semnificative, în special în industria vehiculelor electrice, cu un acord de 1,2 miliarde de dolari.
Orbán a blocat, totodată, eforturile Uniunii Europene de a critica China pe probleme precum drepturile omului și securitate, inclusiv încălcările teritoriale din Marea Chinei de Sud și abuzurile din Hong Kong.
În 2024, Ungaria și China au semnat un acord de cooperare în domeniul securității, ceea ce ar putea spori capacitățile de supraveghere chineză în țară.
Citește și: Comisia Europeană trimite Ungaria în fața CJUE din cauza „Legii Apărării Suveranității”
În cazul Serbiei, China este cel mai mare investitor străin, având un impact comparabil cu toate țările din UE la un loc.
Serbia a devenit un principal beneficiar al investițiilor chineze în sectoare precum oțelul, mineritul și infrastructură. În plus, China a furnizat Serbiei echipamente și tehnologie militară, devenind cel mai mare furnizor de armament în 2022.
Aceste investiții, majoritar finanțate prin împrumuturi, au crescut datoria publică a Serbiei cu aproximativ 3,7 miliarde de euro.
Balcanii de Vest și Polonia au o poziții incerte în relația cu China
Statele mai sărace din afara UE, cum ar fi Bosnia, Muntenegru și Macedonia de Nord, au primit investiții semnificative din partea Chinei, în special în infrastructură. Totuși, acestea se confruntă cu probleme crescânde legate de datorii.
Contrar așteptărilor, Polonia consideră că o anumită integrare economică cu China îi oferă un avantaj strategic, care poate fi folosit în momente critice (de exemplu, pentru a preveni o aliniere completă între Rusia și China).
Astfel, Polonia a aderat la BRI (Belt and Road Initiative) în 2015 și a fost printre primele țări europene care s-au alăturat Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, condusă de China.
În prezent, China este al doilea cel mai mare partener comercial al Poloniei, după Germania, cu companii din domeniile manufacturier, energie curată și farmaceutice. Statul chinez își stabilește prezența în Polonia prin integrarea unor giganți din tehnologia informației și comunicațiilor, precum Huawei și ZTE.
Cu toate acestea, tensiunile generate de sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei în Ucraina afectează atractivitatea sa în țări precum Polonia și statele baltice.
Cât de eficiente sunt strategiile chineze și cum se implică statul american
Influența Chinei în Europa Centrală și de Est nu ar trebui subestimată, dar nici exagerată.
Deși Belt and Road Initiative (BRI) a adus unele investiții în regiune, investițiile străine directe (FDI) din China în Europa au scăzut din 2016. În plus, diplomația agresivă chineza, precum interzicerea exporturilor din Lituania și intimidarea legislatorilor chinezi, au deteriorat reputația guvernului de la Beijing.
Studiul sugerează că, pentru a contracara influența Chinei, Statele Unite ar trebui să consolideze succesul NATO și al Ucrainei, să reducă influența rusă în regiuni precum Balcanii de Vest și Georgia și să încurajeze țările din CEE să se decupleze de China în sectoare esențiale.
Această abordare include impunerea de sancțiuni împotriva firmelor chineze implicate în abuzuri ale drepturilor omului și promovarea legăturilor economice și militare între națiunile din CEE și aliații din Indo-Pacific.
Există dovezi că două mari companii auto chineze, CATL și Gotion, sunt implicate în genocidul din Xinjiang. Prin urmare, aceste companii ar trebui să fie sancționate de SUA și produsele lor interzise pe piața americană.
De asemenea, partenerii europeni, precum InoBat din Slovacia și Stellantis, ar trebui să fie avertizați de posibile sancțiuni secundare pentru legăturile lor cu aceste firme chineze.
Frontlines Coalition, un nou proiect al think tank-ului European Values din Praga, își propune să coordoneze politicile și să creeze legături între țările expuse amenințării ruse și cele vulnerabile la agresiunea chineză.
De exemplu, Japonia este al patrulea cel mai mare donator pentru Ucraina în timpul războiului actual, iar contribuțiile japoneze și sud-coreene, exprimate în termeni de PIB, depășesc contribuțiile unor țări europene.
În plus, este sugerat ca firmele din CEE, care doresc să exporte echipamente militare în Japonia, Filipine, Coreea de Sud sau Taiwan, să beneficieze de acces preferențial la finanțarea din partea SUA și viceversa.
În cele din urmă, este important ca țările din regiune să aibă alternative viabile la finanțarea chineză Belt and Road Initiative, prin intermediul Corporației Americane pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale, potrivit American Enterprise Institute.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
