Există discrepanțe între mediul de afaceri în urban față de cel din rural, iar digitalizarea reprezintă o provocare majoră pentru mediul economic românesc. Pentru a atinge mai multe puncte în vulnerabilitățile mediului de afaceri în România, ING, ImpactHub și BNR au realizat cercetări privind provocările întâlnite de antreprenori.
Numărul companiilor din România a crescut de la 300.000 în anii ’90 la peste 2 milioane astăzi, demonstrând un interes tot mai mare pentru antreprenoriat. Totuși, suntem sub media UE, cu 52 de firme la mia de locuitori, față de media europeană de 84.
În România, companiile se bazează mai mult pe credite comerciale decât pe finanțări bancare, ceea ce pune în discuție sustenabilitatea acestui model. Analizând firmele de succes din 2007 până în prezent, aproximativ 2.600 de IMM-uri cu lideri educați au demonstrat o abordare sustenabilă, având bilanțuri financiare solide și parteneri financiari de încredere.
Antreprenoriatul românesc a început să se extindă dincolo de orașe
Un aspect central al studiului este tendința antreprenorială de extindere în afara marilor orașe. Dacă în anii ’90 doar 15-20% dintre firme erau înființate în mediul rural, se estimează că până în 2030 această proporție va crește la 40%, potrivit lui Alexandru Ghița, expert în analiza de date, ImpactHub.
Bucureștiul rămâne, totuși, un motor economic important, cu 20% din firme localizate în capitală. Nord-estul României continuă să rămână o zonă economică fragilă, unde dinamismul economic este redus și investițiile sunt limitate.
În perioada 2022-2023, Bucureștiul a redevenit o atracție pentru afaceri, influențat de evenimente geopolitice precum conflictul din Ucraina, însă antreprenorii au început să își extindă orizonturile și către alte orașe și județe.
Dezvoltarea companiilor românești în teritoriu este susținută și de interesul în creștere pentru înființarea de firme în mediul rural, fapt care contribuie la o distribuție mai uniformă a profitului și la o adaptabilitate crescută a companiilor la provocările economice.
Discrepanțele urban-rural au un impact asupra investițiilor în dezvoltarea economică
Studiul ING și ImpactHub subliniază existența unor diferențe notabile între profitabilitatea companiilor din mediul urban și cele din mediul rural, deși ambele sectoare au înregistrat o creștere a veniturilor.
Începând cu 2008, firmele românești au crescut constant, iar între 2021 și 2023 s-a observat o creștere generală de 60%. Profiturile în mediul urban au crescut cu aproximativ 50%, în timp ce în rural creșterea s-a limitat la 20%, cauzată de accesibilitatea mai redusă la infrastructură și servicii financiare.
În această distribuție a profitului, județele Timiș, București, Constanța și Prahova generează aproximativ 50% din profitul național, marcând o descentralizare economică importantă.
Rezultatele analizei indică și o corelație între tipurile de cheltuieli publice și profitabilitatea mediului de afaceri. Investițiile în infrastructură, servicii publice și proiecte economice contribuie la dezvoltarea economică și atrag investiții suplimentare, sporind profitul companiilor.
În schimb, cheltuielile de personal și asistență socială reduc resursele disponibile pentru investiții, influențând negativ profitabilitatea companiilor. Aceste diferențe sunt marcante mai ales în zonele rurale, unde accesul la resurse este limitat, iar investițiile în infrastructură sunt scăzute, fapt ce adâncește discrepanțele economice dintre urban și rural.
Care sunt provocările pentru scalarea firmelor
Chiar dacă România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de companii înființate după anii 2000 – cu o creștere de 58% a noilor firme între 2009 și 2023 – multe afaceri întâmpină dificultăți în ceea ce privește scalarea.
În România, durata medie de viață a firmelor este de aproximativ 11 ani, însă peste jumătate dintre acestea sunt active de mai puțin de 8 ani. Această medie reflectă vulnerabilitatea micilor întreprinderi, care se confruntă cu un acces limitat la finanțare și instrumente financiare de susținere.
De asemenea, multe firme românești sunt subcapitalizate, deși legea cere un capital minim de 200 de lei. Din cele 800.000 de companii active, o treime nu ating acest prag, iar multe au capital negativ de peste un deceniu, limitându-le dezvoltarea pe termen lung.
Mai mult decât atât, digitalizarea încă evoluează lent în România, iar lipsa accesului la resurse limitează dezvoltarea afacerilor mici care doresc să se extindă. În acest context, se observă o tendință spre „deconcentrare”, adică apar tot mai multe afaceri care nu depind de un spațiu fizic, ci se dezvoltă online.
Cu toate acestea, datele detaliate despre implicarea antreprenorilor în multiple afaceri nu sunt publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), ceea ce face ca transparența să fie încă dificil de atins în acest domeniu.
Mihaela Bitu, CEO ING Bank Romania, a subliniat că firmele românești care au reușit să se dezvolte sustenabil sunt cele care au avut acces la capital bancar constant.
Cu toate acestea, în România, mai puțin de 1% dintre companii reușesc să treacă de la statutul de microîntreprindere la întreprindere mare, fenomen întâlnit și în alte economii dezvoltate, cum ar fi SUA.
Potrivit CEO-ului, băncilor le revine un rol important în susținerea economiei și a micilor companii, capitalul de risc și finanțarea externă fiind esențiale pentru dezvoltarea lor. Deși există o creștere a avuției internaționale și a capitalului disponibil pentru investiții, atragerea acestuia rămâne un proces complicat pentru companiile românești.
Ce oportunități de dezvoltare există
Pe termen lung, pentru ca România să își dezvolte sustenabil sectorul de afaceri, este esențial să existe o susținere activă pentru companiile mici în procesul de scalare.
Concentrarea pe sectoare reziliente precum comerțul, industria prelucrătoare și IT-ul oferă stabilitate economică, însă dependența de aceste domenii poate expune economia la riscuri în cazul unui șoc economic major.
În acest sens, Polonia devine un exemplu de urmat, economia sa având o bază solidă și un grad ridicat de încredere internă.
Potrivit studiului realizat de Banca Națională a României (BNR), România a înregistrat un progres notabil în antreprenoriat în ultimele trei decenii, numărul companiilor active crescând de la 300.000 la peste 2 milioane.
Însă, pentru a ajunge la o maturitate economică, România trebuie să depășească provocările legate de capitalizare și accesul la finanțare, astfel încât să poată ajunge la un nivel comparabil cu media Uniunii Europene, afirmă Florian Neagu, director adjunct, Direcția de Sustenabilitate Financiară, BNR.
Citește și: Alegeri „istorice”?
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
