Sturionii sunt vedetele celui mai amplu proiect de monitorizare pe Dunăre finanțat cu fonduri europene. El cuprinde și îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul Călărași-Brăila, fiind unic tocmai datorită îmbinării aspectelor economice cu cele legate de protecția mediului.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a derulat în ultimii ani cel mai complex proiect de monitorizare a sturionilor, ca parte a unui plan mult mai amplu de evaluare a impactului pe care lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație de pe sectorul Călărași – Brăila l-ar putea avea asupra mediului. Nu mai puțin de 8,14 milioane de euro au fost puse la dispoziție prin Programul Operațional Sectorial (POS) Transporturi, în mai multe etape de derulare a proiectului ROMOMED, totul pentru a exista siguranța că „ecuația” economie – ecologie, una deloc simplă după standardele europene, își găsește o soluție care să asigure atât dezvoltarea transporturilor fluviale, cât și conservarea bogățiilor naturale.
Dacă este să punem în balanță tipurile clasice de transporturi – naval, feroviar, aerian –, vom constata că, din punct de vedere al protecției mediului, dar și al costurilor, transporturile navele sunt mai ieftine, mai sigure și mai puțin poluante. Drept urmare, nu este de mirare că Dunărea a fost inclusă în rețeaua TEN-T drept unul dintre principalele Coridoare PanEuropene de Transport, politica la nivel comunitar fiind de a dezvolta cât mai mult transporturile navale.
Problema este că, pentru a asigura un optim al căilor de navigație, sunt necesare, în anumite situații, și lucrări hidrotehnice, uneori chiar de anvergură. În cazul Dunării, conform recomandărilor Comisiei Dunării, pe sectorul fluvial ar trebui asigurată o adâncime de 2,5 metri, însă în perioadele secetoase sunt situații în care apele scad foarte mult și apar inclusiv puncte critice, în care se poate ajunge chiar și la blocarea totală a navigației. Mai mult, însăși siguranța navigației are de suferit, riscul producerii unor accidente fiind mai ridicat.
Sarcina de a gestiona toată această situație revine Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, iar unul dintre proiectele majore pentru transportatori a fost cel ce viza îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul Călărași – Brăila. În mod deosebit, erau avute în vedere punctele critice de la Bala, Epurașul și Ostrovul Lupu, însă când vine vorba de lucrările hidrotehnice, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Asta pentru că, dincolo de imperativele de ordin economic, mai sunt și imperativele ce țin de protecția mediului.
Imperativele de mediu
Dunărea este, cu toate bogățiile ei în materie de floră, faună, ihtiofaună, o comoară ce trebuie protejată. Prin urmare, inclusiv la solicitarea Comisiei Europene și a organizațiilor de mediu, AFDJ Galați a demarat în 2011 proiectul „Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km 375 – km 175” – ROMOMED.
„Desigur, la toate proiectele, noi luăm în calcul și factorii de mediu și ne asigurăm că standardele în domeniu sunt respectate. Însă, în acest caz, s-au manifestat o serie de îngrijorări suplimentare, mai ales în ceea ce privește modul în care lucrările ar putea afecta migrația sturionilor. Astfel s-a ajuns la proiectul ROMOMED, menit să furnizeze date de interes pentru toți ce-și doresc o exploatare durabilă a Dunării, adică una în care să se găsească un echilibru între economie și ecologie.”
Dorian Dumitru, director AFDJ Galați
O întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialiști în măsurători și diagnoză și chiar informaticieni și matematicieni s-a mobilizat pentru a afla secretele vieții din adâncuri, dar la fel de importante au fost și monitorizarea calității aerului, solului, calitatea apei și a sedimentelor, evoluția hidromorfologică a Dunării. De asemenea, au fost culese date nu numai despre viața acvatică, ci și despre floră, faună și avifaună. De implementarea proiectului s-a ocupat un consorțiu din care au făcut parte Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) București – lider, Aquaproiect SA, Universitat fur Bodenkultur Viena, VITUKI Ungaria, Grupul de Diagnoză și Măsurători SRL – România. Din valoarea proiectului, de 8.140.706 euro (inclusiv TVA), 85% din finanțare a venit, prin POS-T 2007-2013, de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), restul de 15% fiind asigurat de la bugetul de stat.
„Este un proiect unic, pentru că s-a avut în vedere monitorizarea integrată a factorilor de mediu în zona în care au fost realizate lucrările din proiectul Călărași – Brăila. Iar monitorizarea a avut trei etape – înainte de execuția lucrărilor, în timpul execuției lucrărilor și după execuția lucrărilor. Ideea a fost de a se aplica un așa-numit «management adaptativ», în care deciziile se iau în funcție de posibilul impact asupra mediului, astfel încât eventualele efecte negative să fie minimalizate.”
Carmen Andrei, coordonatoare de proiect din cadrul AFDJ Galați
Sturionii, vedetele proiectului
De departe, vedetele proiectului ROMOMED au fost sturionii, specii de pe vremea dinozaurilor, dar despre a căror viață pe Dunăre se știau totuși destul de puține lucruri comparativ cu dorințele cercetătorilor. Nu mai puțin de 370 de sturioni au fost capturați, cipați și ulterior eliberați în fluviu pentru a li se studia comportamentul.
„Până la acest proiect s-a mers mai mult pe presupuneri privind comportamentul sturionilor. Înainte s-au mai făcut monitorizări ale sturionilor pe Dunăre, însă pe cel mult 20-30 de exemplare. Acum am avut un număr foarte mare de sturioni monitorizați, iar datele, desigur, au fost mai cuprinzătoare, atât în ceea ce privește locurile de reproducere, hrănire, iernare, cât și migrația lor pe Dunăre. Unele aspecte care se știau despre viața sturionilor au fost confirmate, altele au fost infirmate, cert este că acum avem o bază de informații mult mai solidă despre aceste specii. Pe ansamblu, am fost surprinși de capacitatea de adaptare a sturionilor, dar în același timp ne-am confruntat și cu această dimensiune a braconajului, o amenințare, credem noi, chiar mai mare la adresa sturionilor decât lucrările de amenajare a Dunării. În cazul lucrărilor încercăm să reducem impactul asupra mediului, pe când braconierii nu respectă nici o regulă.”
Carmen Andrei, coordonatoare de proiect din cadrul AFDJ Galați
Spionii din adâncuri
Un lucru demn de remarcat totuși este că parteneri de nădejde în acest proiect au fost pescarii de bună credință, cu adevărat preocupați de viitorul Dunării. Cu ajutorul lor au fost capturați sturionii ce au fost folosiți pentru a „spiona” viața din adâncuri. Imediat ce se dădea alarma, echipa din cadrul proiectului se deplasa la față locului pentru a măsura exemplarele, pentru a le înregistra și implanta un cip special, cu un cod unic, ce putea fi detectat de stațiile de telemetrie instalate de-a lungul Dunării. Mai mult, datele obținute de la sturioni erau transpuse pe modelul hidromorfologic al fluviului, astfel încât să existe o imagine completă privind comportamentul sturionilor respectivi.
„Unele dintre cele mai importante date obținute prin aceste măsurători s-au referit la capacitatea sturionilor de a înfrunta curenți mult mai puternici decât se considera până atunci. De exemplu, în baza unor măsurători făcute în medii artificiale, în niște bazine speciale, însă pe sturionul de lac, în SUA, s-a ajuns la concluzia că nu ar putea să depășească un curent de 1,5 m/s. Măsurătorile in situ, pe Dunăre, au demonstrat însă că sturionii sunt mai buni înotători decât se considera și pot înfrunta și curenți mai mari de 2,5 m/s. În fapt, sturionul alege ruta minimei rezistențe, simte unde curentul este mai mic, se mai și odihnește în anumite locuri – îi place stânca mult – și alege varianta ce presupune cel mai mic efort pentru el. Nu în ultimul rând, pe parcursul proiectului s-au stabilit și 28 de habitate ale sturionilor, fie că e vorba de hrănire, reproducere sau iernare”, a arătat reprezentanta AFDJ Galați.
Căzuți la datorie
Pe de altă parte, monitorizarea sturionilor a dat și o dimensiune a braconajului. Zeci de sturioni au căzut „la datorie”, iar din unii nu au mai rămas decât cipurile… „Monitorizarea arăta cum un sturion cobora, urca, iar deodată măsurătorile indicau că stă doar la suprafață. Când se mergea la fața locului se găsea cipul băgat într-o sticlă din plastic și lăsat în apă, pentru a se da impresia că sturionul se mișcă în continuare. Dar au fost și destule cazuri în care nici cipul nu s-a mai găsit, fiind aruncat în Dunăre sau pur și simplu distrus… Un alt indicator al braconajului a fost și acela că, pe parcursul proiectului, au fost prinse foarte puține femele. În general, când s-au făcut repopulări de sturioni, procentul era cam de 70-80% femele. Din ce am prins noi, proporția era inversă, cam 70-80% erau masculi. Prin urmare, ce s-a întâmplat cu restul? Au fost destule semnale de alarmă în privința braconajului, dar despre dimensiunea acestuia sunt încă destule controverse. Este totuși o chestiune care credem că ar merita mai multă atenție din partea autorităților în domeniu…”, a precizat Carmen Andrei.
Lucrări hidrotehnice
Un lucru îmbucurător privind datele din proiect a fost acela că s-a constat că formula finală a lucrărilor hidrotehnice nu afectează în mod semnificativ migrarea sturionilor. Cel mai analizat element a fost pragul de fund de pe brațul Bala. Pentru a evita orice efecte nedorite asupra sturionilor, s-a optat să se construiască un prag de fund doar la cota 0 (zero) metri Marea Neagră – Constanța (MNC), față de cota de 4,21 metri MNC, cât era prevăzut inițial. „În urma modelării matematice s-a constatat că, dacă pragul era la cota de 4,21, viteza din zona pragului de fund ar putea să fie prea mare prea mare pentru sturioni, astfel că s-a optat, preventiv, pentru cota 0 metri MNC. În acest caz, cert nu sunt probleme, pragul de fund, din stâncă, este stabil, iar rata de trecere a sturionilor a fost de 100%”, a arătat reprezentanta AFDJ Galați.
Dincolo de asta, însă, baza de date obținută în cadrul proiectului ROMOMED va putea fi folosită și ca punct de plecare în alte proiecte viitoare ale AFDJ Galați, a precizat directorul general Dorian Dumitru: „La nivel național aveam o lipsă de date privind comportamentul sturionilor, iar acum am obținut informații prețioase privind comportamentul acestora inclusiv în preajma lucrărilor hidrotehnice, date pe care le folosim la proiectele ce le avem în plan privind îmbunătățirea condițiilor de navigație. De exemplu, lucrările ce se vor face pe sectorul româno-bulgar vor ține cont și de aceste date”.
Informații „în coadă de pește”
Dincolo de valoarea datelor obținute despre viața Dunării, există totuși un aspect care umbrește acest proiect. Mai exact, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) București, cu toate că a furnizat rapoartele de monitorizare stipulate în proiect, a clasificat datele brute ale măsurătorilor drept „secret de serviciu”… INCDPM invocă în acest sens Convenția de la Aarhus, potrivit căreia nu pot fi făcute publice date ce ar pune în pericol o specie periclitată. Ideea ar fi ca braconierii să nu obțină informații despre sturioni; în opinia AFDJ Galați, acesta ar fi mai degrabă un pretext al INCDPM de a pune monopol pe o bază de date ce ar putea fi folosită de „concurența” din comunitatea științifică.
„Inclusiv noi, în cele din urmă, am primit aceste date brute, dar ni le-au trimis ca secret de serviciu. Ele sunt în regulă, există o corelație cu rapoartele de monitorizare realizate după prelucrarea datelor, dar pot fi persoane – specialiști sau reprezentanți ai ONG-urilor – care să dorească să vadă și ele aceste date brute. Secretizându-le, INCDPM nu a făcut decât să ridice o serie de suspiciuni inutile. Prin urmare, noi am deschis în 2018 o acțiune în instanță prin care solicităm desecretizarea acestor date. Din punctul nostru de vedere, e vorba de informații de interes public, obținute din bani publici, plus că în rapoarte sunt menționate inclusiv acele habitate ce se doresc a fi «protejate», cunoscute inclusiv de pescari. În rest, este vorba de date privind trecerea unui sturion la un moment dat, printr-un anumit loc, deci sunt niște date volatile ce nu ar putea fi folosite în nici un fel de braconieri”, ne-a spus directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru, care s-a arătat convins de faptul că instanța va face lumină și în această privință.
Șapte ani de monitorizare a Dunării
Proiectul ROMOMED s-a întins pe o perioadă de aproape șapte ani, în perioada 2011 – 2018. Prima fază a proiectului a avut o durată de patru luni (premonitorizare) și s-a derulat înainte de începerea lucrărilor pe sectorul Călărași – Brăila. Faza a doua s-a derulat pe o perioadă de aproape 43 de luni, ce a presupus monitorizarea factorilor de mediu pe timpul execuției lucrărilor. Ultima fază a proiectului, de 36 de luni, a fost o perioadă de monitorizare după execuția lucrărilor (post-monitorizare). Cerința de post-monitorizare a fost solicitată în mod special de DG Mediu din cadrul Comisiei Europene. Reazultatele obținute au fost publicate de AFDJ Galați sub forma unor Rapoarte lunare, rapoarte intermediare, precum și în alte rapoarte sau prezentări legate de proiect.
Complexitate: Măsurători în apă, în aer și pe uscat
ROMOMED este unul dintre cele mai complexe proiecte de monitorizare a mediului derulate în România. Sturionii au fost „vedete”, însă monitorizarea a fost mult mai complexă. De exemplu, pe partea de hidromorfologie s-au făcut și măsurări ale debitului curgerii, pe nivel și viteza apei, s-au realizat profile batimetrice, dar s-a studiat și încorporat într-un model matematic 3D și morfologia albiei. Atunci când vine vorba de ihtiohaună, pe lângă sturioni au fost avute în vedere și celelalte specii de pești. Flora și fauna acvatică a fost analizată mergând până la nivel de măsurare a biomasei de fitoplancton. Monitorizarea a inclus însă și flora și fauna terestră. O atenție deosebită s-a acordat monitorizării biodiversității din siturile Natura 2000.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
