Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru lărgirea Căii Călărași, o zonă protejată, cu zeci de clădiri monument istoric. Deși nu s-a spus cu subiect și predicat, în mod logic, lărgirea presupune demolarea clădirilor de pe o parte a străzii. În plus, în luna februarie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzii, circa 88 milioane lei, fără însă să se specifice ce lucrări se vor face. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectul nu este bătut în cuie, studiul de fezabilitate urmând să stabilească dacă se va lărgi strada, ce se va demola/translata, sau dacă se vor face doar lucrări de reabilitare a carosabilului și a liniei de tramvai.
11 clădiri din București aflate în administrarea RAAPPS (Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat) sunt în stare de degradare, necesitând lucrări de reabilitare a fațadelor, 7 dintre acestea fiind clădiri monument istoric, potrivit unui răspuns furnizat de instituție la solicitarea Justițiecurată.ro. Unele dintre acestea se află 100% în administrarea RAAPPS, iar Regia spune că a întreprins deja demersuri pentru reabilitarea fațadelor acestora, în timp ce pentru altele este necesar acordul coproprietarilor pentru reabilitare.
Fabrica de bere Rahova, fostă Bragadiru, cu o tradiție de 100 de ani în spate, este astăzi în ruină și pericol public. Aflată la 10 minute de mers pe jos de Piața Unirii din București, pe un teren de câteva zeci de mii de metri pătați, fabrica a fost abandonată după Revoluție și privatizată în anul 1998. Procesul de degradare, început imediat după 1990, s-a accentuat și mai mult după privatizare, odată cu trecerea anilor și investiții zero în consolidare. Un semn că noul proprietar nu este interesat de restaurarea clădirii monument-istoric este și faptul că, în ianuarie anul acesta, o parte din acoperiș și fațada unui zid s-au prăbușit, blocând pentru o zi circulația pe Bulevardul George Coșbuc.
Pereții sunt scorojiți, fațada stă să cadă, iar în grădina de vară de altădată vegetația sălbatică e la ea acasă. Cele două imobile se află în proprietatea statului și figurează pe lista monumentelor istorice din București la pozițiile 957 (cod LMI BB-II-m-B-18683), respectiv 1502 (cod LMI B-II-m-B-19202). Statul nu a alocat, dupa Revoluție, niciun ban pentru restaurarea lor.