După încă o lună, Patraşcu s-a prezentat la un notariat, însoţit de o altă femeie, care a afirmat în fals că este S.D., legitimându-se cu cartea de identitate a acesteia. Notarul nu a sesizat că este vorba de altă persoană şi a acceptat întocmirea unei procuri, prin care S.D. îl împuternicea, chipurile, pe Patraşcu să vândă terenul de 1.022 mp şi casa.
„Odeon" – cel mai elegant teatru din Galaţi, după cum îl numea ziarul „Acţiunea” în 1932, transformat, după naţionalizare, în Cinematograful „Republica” a devenit...
„Vorba poetului Mircea Dinescu: arăta ca o domniţă creştină violată de turci”, spune gălăţeanul Marcel Capriş despre ruina de pe strada Domnească nr. 52, pe care a cumpărat-o în 2006. Cariatidele, care îl fascinaseră în adolescenţă, erau aproape distruse, în interiorul casei ningea, iar chiriaşii care locuiau în anexele clădirii au furat, distrus şi pus pe foc tot ce-au găsit înăuntru. Aproape doi ani i-a luat să devină cu adevărat proprietar pe imobilul cumpărat cu bani grei. Alţi trei ani au trecut până a reuşit să obţină documentele necesare restaurării casei şi încă doi ani au durat lucrările. Marcel Capriş, vicepreşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, care are ca obiectiv principal salvarea patrimoniului vechi, a oferit gălăţenilor o bijuterie arhitecturală, dar şi istoria extraordinară a Casei Serfioti.
„PERICOL DE PRĂBUŞIRE” este avertismentul clar, prins pe zidul şi pe fereastra clădirii gălăţene pe care Ambasada Italiei a încercat, fără succes, să o vândă alături de alte cinci imobile situate în Brăila, Constanţa, Târgovişte şi Bucureşti. La Galaţi, clădirea, cunoscută sub numele de „Casa Italia” se află pe o alee din centrul oraşului şi a adăpostit, pe vremuri, Consulatul Italian, apoi Camera Italiană, dar şi un Institut de Cultură Italiană, cu însemnele Secţiunii de Tineret a Partidului Naţional Fascist din Italia. „O clădire nu numai cu o arhitectură deosebită, ci şi cu o memorie importantă pentru istoria oraşului şi, poate, a lumii”, spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, instituţie care, în repetate rânduri, a încercat clasarea ca monument istoric a imobilului.