A urmat un lung şir de crime şi de atrocităţi greu de imaginat la adresa românilor din teritoriul cedat Ungariei: crime, bătăi, schingiuiri, torturi, biserici ortodoxe şi greco-catolice dărâmate (unele, trasformate în grajduri pentru caii husarilor), mii şi mii de români siliţi să-şi părăsească gospodăriile.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins luni, 25 ianuarie, contestaţia formulată de firma Polaris M. Holding cu privire la licitaţia organizată de Consiliul...
Suntem la sfârşitul secolului al XIX-lea. Parisul explodează, în Montmartre se cântă şi dansează noapte de noapte. La concursul pentru construirea operei din Paris participă 171 de arhitecţi. Întreaga Europă trăieşte frenetic. Şi în Viena, mai sobră de felul ei, mai gravă, se trezesc fiorii artei vii, orgoliile. Începe concurenţa între „capitalele culturale”. Paris sau Viena? Din efervescenţa acestei epoci şi din iubirea târzie a unui împărat pentru o actriţă se naşte primul „proiect cultural european” în care a intrat şi România. Iar ce s-a întâmplat atunci va rămâne, pentru multă vreme, o splendidă excepţie.