Eliminarea întregii conduceri Hezbollah și viitorul Libanului. Dacă nu ar fi confirmată de toată presa și dacă nu s-ar fi desfășurat în văzul tuturor,...
Timișoara, un pol de creștere economică. Capitala Banatului se va dezvolta semnificativ în viitor și va reprezenta un pol de creștere economică consistent pentru...
Uniunea Europeană mizează pe digitalizare și tranziția verde în cursa pentru redresare post-pandemică. Solicitarea Comisiei este ca digitalizarea să beneficieze de 20% din banii...
În ţările Uniunii Europene, economia se recuperează mai rapid decât o spuneau pronosticurile anterioare. Consumul privat şi investiţiile sunt principalii poli de creştere, determinând...
Sigur, Orban nu e vreo lumină, are aroganțele și orbirile lui, dar Cîțu îl întrece cu mult. Orban sare masa, Cîțu sare casa. Orban și-a depus candidatura la șefia PNL înconjurat de susținători de rând, iar Cîțu a fost condus de sopranele și de tenorii partidului. Cîțu cu soliștii, Orban cu coriștii. Altă diferență a fost semnalată chiar de Orban: ”susținem valorile românești, biserica, familia, satul, cultura națională și respingem curentele neo-marxiste, progresiste”. Adică Orban are sex, Cîțu are gen. Cîțu e cu muzica rock, Orban cântă romanțe (mândra mea de altă dată). După ce s-a aflat (la momentul oportun) că “viitorul României” (cum îi zice Boc lui Cîțu) are un trecut dubios (condamnare pentru beție, țepuirea unei bănci, studii neisprăvite) și o ascensiune ciudată asigurată (ca de obicei) de serviciile speciale care furnizează statului șefi defecți, Cîțu a fost întrebat dacă s-a drogat.
Un președinte afgan care refuză să accepte sfaturile aliatului american și se minte pe sine că are o armată de 300.000 de soldați, deși ei sunt doar pe hârtie, nu poate rezista unei forțe de guerilla antrenate timp de zeci de ani pentru război. Corupția din armată, furtul banilor publici cu consecința neplății salariilor poliției și armatei, efectuarea unor lucrări publice inutile pentru țară au condus la colapsul cleptocrației afgane.
Lipsa educației, în adevăratul sens al cuvântului, este cea care ne face, ca popor, victime sigure ale manipulării. Fără educație, corupția, chiar și atunci când consecințele ei se măsoară în vieți omenești pierdute, pare tolerabilă.