Cum au prins finanţare administraţiile locale pe Programul Operaţional Regional şi cum au venit unele dintre ele: mai mari decât s-a cerut sau au fost acordate când şansele iniţiale erau zero.
Autor: Radu Meșniță
Pentru comunităţile mari, municipii şi oraşe, finanţarea europeană a proiectelor este accesibilă pentru valori de sute de milioane de euro. Dar finanţarea de acest fel este accesibilă şi comunelor. Însă puterea financiară a acestora e pusă la încercare de partea de cofinanţare. Prin urmare, aplicaţiile depuse prin Programul Operaţional Regional (POR) de exemplu sunt de dimensiunea uner obiective locale precum instituţii de învăţământ, sediile culturale sau administrative ori drumuri. Dar cât de mari sunt aceste finanţări?
Şase milioane la a doua strigare
Cel mai mare proiect comunal finanţat prin POR vizează renovarea şi extinderea unei şcoli dintr-o localitate lipită de municipiul Iaşi: Dancu, comuna Holboca. Clădirea Şcolii gimnaziale „Ştefan cel Mare“ e relativ nouă: a fost inaugurată în 1992. Are 16 săli de clasă, 3 laboratoare, o sală de sport, bibliotecă. Aici învaţă aproximativ 600 de copii, ne-a spus primarul Neculai Pamfil.
Între timp, a fost construită şi o şarpantă, dar execuţia nu a fost una de calitate, ducând la infiltraţii. Deficienţa este menţionată în Caietul de sarcini al licitaţiei privind atribuirea lucrărilor de reabilitare, modernizare, dotare a clădirilor şi construire a unui teren de sport. Luna trecută a şi fost semnat contractul pentru o sumă ceva mai mare de 5 milioane de lei, dar licitaţia a fost anulată. Motivul e unul neaşteptat: finanţarea e de fapt mai mare, pentru că au fost scăpate din vedere iniţial prevederile unei ordonanţe (114/2018).
Procedura urmează să fie reluată, cu un deviz al lucrărilor mai mare cu aproximativ 10 procente, astfel că valoarea estimată de la care va porni competiţia este de aproape 6 milioane de lei (fără TVA). Mai întâi însă va trebui semnat contractul de finanţare modificat, iar Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice a fixat acest moment la începutul lunii mai.
Comuna care a prins patru proiecte. Toate mari
Următorul proiect ca mărime vizează tot o şcoală, şi tot dintr-o comună suburbană municipiului Iaşi. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale prin construirea şi dotarea Şcolii gimnaziale Ciurea cu sală de sport şi laboratoare este obiectul contractului de finanţare încheiat de primăria locală cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est în februarie 2020. Valoarea contractului este de 5,2 milioane de lei, dar el este dublat de încă unul, pentru aceleaşi dotări, care urmează să fie aduse şcolii dintr-o altă localitate a comunei. Este vorba de Şcoala gimnazială „Comandor Alexandru Cătuneanu“ din Lunca Cetăţuii. Finanţarea în acest caz este de „doar“ 4,07 milioane de lei.
Administraţia comunei a reuşit să mai obţină două contracte de finanţare, de data asta pentru construirea a două grădiniţe cu tot cu creşă, una, de asemenea în Lunca Cetăţuii, iar cealaltă la Dumbrava, fiecare în valoare de 4,08 milioane. „Populaţia este în creştere aici“, ne-a explicat primarul Cătălin Lupu motivul alegerii celor două amplasamente.
„În 2008, Consiliul Local a atribuit familiilor de tineri suprafeţe de teren pentru construirea de case şi multe asemenea familii s-au mutat aici. Cât priveşte şcolile, ele vor fi dotate inclusiv cu cabinete de medicină şcolară şi stomatologică. Toate investiţiile sunt în lucru în prezent, iar în toamnă va fi deschis primul obiectiv – grădiniţa şi creşa de la Dumbrava“, ne-a mai spus primarul comunei care a prins cele patru proiecte.
„Invazia“ basarabeană nu ajută
Toate proiectele din Top 5 „merg“ pe Axa prioritară 10 a POR, Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. Al şaselea în ordinea mărimii este un Centru de zi pentru persoanele vârstnice cu unitate de îngrijire la domiciliu, care tocmai a fost finalizat în comuna Moşna. Povestea acestui proiect este, şi ea, una interesantă.
Constituită din satul cu acelaşi nume, comuna este una dintre cele mai populate din judeţ, însă doar scriptic. Aici „locuiesc“ mii de basarabeni care au avut nevoie de un domiciliu pentru obţinerea cetăţeniei. Dar în cursa pentru obţinerea de fonduri europene este luat rezultatul recensământului din 2011, nici 1.800 de oameni, în vreme ce pe listele de alegători la scrutinele de anul trecut figurau 7510 alegători. Punctajele dezavantajează comuna şi pentru că nu e situată la drum naţional – de fapt, aici este doar capătul unui drum judeţean, DJ 244F – şi nici nu trece vreo cale ferată prin apropiere.
Cu toate acestea, aplicaţia pe proiect a fost depusă, dar „pe toate măsurile care au apărut. Am avut noroc, pentru că s-a dublat suma alocată. Astfel, din reuşit fără loc am ajuns la reuşit cu loc“, ne-a spus primarul Georgel Popa cum a obţinut cei 2,6 milioane de lei.
„Acum suntem în faza de obţinere a acreditărilor. Durează cam o lună, două, trei, până ne acreditează activităţile“, a adăugat el.
Grădiniţă pentru cinci grupe de copii la Cotnari
Comuna Cotnari încheie seria proiectelor de peste 2 milioane de lei. Administraţia locală a reuşit să prindă o finanţare de peste 2 milioane de lei, pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea grădiniţei cu program normal din satul reşedinţă. Din cei 2,4 milioane de lei, partea administraţiei locale este de 66 de mii de lei. În clădirea care are subsol tehnic, parter şi etaj, vor fi reamenajate cinci săli de clasă, dar şi încăperile cu toate utilităţile necesare, de la duşuri la spălătorie. La fel ca obiectivele din Top 5, şi acesta va fi făcut pe Axa prioritară 10 din POR.
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
