Rămânând la Cotroceni, Iohannis strânge ura și nemulțumirile oamenilor, dar suspendarea lui ar duce la creșterea haosului și instabilității politice.
Partidul lui Călin Georgescu a depus ieri la parlament o listă cu 161 de semnături pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis. Au semnat toți parlamentarii Partidului Oamenilor Tineri (POT) care au intrat în parlament cu 5%, toți cei de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) care ocupă 18% din fotoliile Parlamentului plus 7% cât reprezintă SOS, formațiunea înființată de Diana Șoșoacă. Extremiștii au în total 30% din voturile Legislativului, destule pentru inițiative importante, dar insuficiente pentru validarea lor la vot.
Articolul 95 din Constituție prevede că președintele poate fi suspendat din funcție în cazul „săvârşirii unor fapte grave”, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, cu avizul consultativ al Curţii Constituţionale, care însă nu poate bloca demersul. Practic, e nevoie de jumătate plus 1 din numărul total de parlamentari, adică de cel puțin 233. Dacă propunerea de suspendare este aprobată în Parlament, în maxim 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui. Referendumul este valabil dacă votează măcar 25% din totalul electoratului, iar dacă răspunsul ar fi pozitiv, atunci se organizează alegeri prezidențiale în termen de 90 de zile.
Toate aceste termene nu ar grăbi prezidențialele, pe care guvernul tocmai le-a bătut în cuie pentru 4 mai primul tur și 18 mai turul al doilea. Suspendarea președintelui ar demonstra însă criza continuă în care se află țara, haosul în mijlocul cărora extremiștii ar putea fi ajutați și mai mult de propaganda rusească în demersul lor de a aduce la Cotroceni, un naționalist care să joace mai mult cu Estul decât cu Vestul.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Toată degringolada vine de la decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a intregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Astfel, România a ajuns să fie considerată ca o ţară bananieră în ochii lumii civilizate. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti. In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024. Prin urmare, cu complicitatea CCR, după data de 21 decembrie, 2024 Klaus Iohannis a devenit un preşedinte nelegitim. De aceea, investirea noului guvern „Ciolacu-2” de către Klaus Iohannis pe 23 decembrie, 2024 ar putea fi lovită de nulitate.
Pe de altă parte chiar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. “Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului. Si cu toate astea, după anulare alegerile prezidentiale au fost programate in luna mai, după ce initial se vorbea de luna martie.
De altfel, nu-i prima dată când CCR demonstrează că este o este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Un exemplu este decizia din anul 2023 de neconstituţionalitate a legii privind eliminarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate cu toate că acesta este un jalon din PNRR iar prin această decizie a fost blocată accesarea cererii de plată numărul 3 şi pierderea acestei tranşe în valoare de 3,14 miliarde de euro.