Cele mai importante instituții de cultură din Focșani, Teatrul Municipal și Ateneul Popular au fost construite, în urmă cu peste 100 de ani, cu bani donați de maiorul în rezervă Gheorghe Pastia, care a dorit ca din munca lui să lase moștenire orașului de pe Milcov două edificii care să servească actului cultural. O propunere a primarului Focșaniului, Cristi Misăilă, de a contopi cele două instituții culturale, încalcă însă Testamentul lăsat de filantrop. Din fericire, propunerea primarului PSD nu a găsit susținere în rândul consilierilor municipali, care au respins proiectul.
Administrația locală actuală, încălcări ale Testamentului filantropului Pastia
Administrația locală de pe vremea maiorului Pastia îi mulțumea acestuia pentru gestul său fără egal. ”Posteritatea îi va venera memoria aşa cum se cuvine acestui om devotat binelui obştesc şi desbrăcat de lăcomia de avere. Noi, însă, care trăim astăzi în jurul său suntem fericiţi că-i putem aduce cele mai sincere şi mai vii mulţumiri pentru opera sa (…) răsplata demnei şi patrioticei sale abnegaţiuni”, spunea primarul Focşaniului, Th. M. Bassarabianu, în1913, la inaugurarea Teatrului maiorului Gheorghe Pastia.
La mai bine de un secol după inaugurarea Teatrului, autoritățile dovedesc că nu respectă Testamentul lăsat de filantrop, printr-o serie de încercări eșuate ale primarului Cristi Misăilă de a contopi cele două instituții de cultură, Teatrul și Ateneul, cele pe care focșăneanul Pastia le lăsase ca entități separate care să servească urbei și actului cultural-artistic.
Propunerea edilul PSD nu a găsit susținere în rândul consilierilor municipali care i-au amintit cuvintele lăsate în Testament de filantrop. ”Subsemnatul Maior Gheorghe Pastia, domiciliat în Focșani, în dorința de a contribui într-o măsură cît de mică la luminarea și educația Neamului Românesc și care m-am devotat cu tot sufletul, prin muncă cinstită, (…) am găsit cu cale din economiile agonisite și după stăruința cetățenilor mei, să construiesc în anul 1908 un Teatru, așezat în centrul orașului Focșani, orașul meu de naștere, pentru a servi ca locaș de cultură și educație națională. Întrucît această instituție are nevoie de venituri mari și sigure, cît și pentru a fi ferită să nu fie supusă tuturor umilințelor, m-am hotărît să mai construiesc în orașul Focșani încă o operă de cultură numit Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”, ce l-am donat Primăriei Focșani, cu obligațiunile stipulate într-însul ca din venitul lui să formeze un fond inalienabil și achitabil conform art. 3 din acel act, a căror venituri vor servi pentru mărirea și întreținerea Teatrului „Maior Gheorghe Pastia”, fără ca să i se poată schimba vreodată destinația și fiindcă n-am moștenitori direcți și sînt în vîrstă înaintată, las toată averea mea mobilă și imobilă ce se va găsi la încetarea mea din viață Executorilor mei Testamentari ca împreună cu Primarul Orașului Focșani să administreze această avere pentru întreținerea Teatrului „Maior Gheorghe Pastia”, instituțiune de cultură ce-am construit cu propriile mele mijloace, în acest oraș”, după cum a scris filantropul focșănean Mr. Gh. Pastia în Testamentul său datat „1 Noembrie 1928”.
Pentru ridicarea Teatrului, maiorul Pastia a donat peste jumătate de milion de lei, bani destinați construcției și amenajărilor interioare, pe un teren pus la dispoziție gratuit de municipalitatea din Focșani. Singura condiție pusă de filantrop a fost aceea ca pe frontispiciul instituției de cultură să fie trecut numele său, Mr. Gh. Pastia. Piatra de temelie a fost pusă la 11 septembrie 1909, lucrările fiind gata la 22 noiembrie 1913, când s-a făcut inaugurarea cu spectacolul ”Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri. Teatrul din Focșani este creația arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu, proiectul acestora fiind jurizat de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu.
Teatru în stil Art Nouveau cu stucatură cu foiță de aur
Clădirea Teatrului din Focșani este construită în stilul Art Nouveau și a făcut senzație în rândul protipandadei la inaugurare. Cei care au fost prezenți la spectacolul inaugural au rămas uluiți de stucatura bogată în ornamente și acoperită cu foiță de aur, cu elemente de baroc și renascentiste. Sala de spectacole are ca principală caracteristică o acustică perfectă. Asta pentru că arhitecții care au proiectat Teatrul ”Mr. Gh. Pastia” din Focșani s-au inspirat din stilul teatrelor naționale din Odesa și Berlin. Mecanismul de scenă, mobilierul, pictura şi partea decorativă sunt realizate după modelele din Berlin, Viena, Paris şi Bruxelles, ca urmare a unor deplasări pentru documentare finanţate tot de filantropul din Focşani.
Teatrul din Focșani a funcționat până în anul 1987 când, din cauza degradărilor produse la cutremure, în special la cel din 4 martie 1977, activitatea culturală a fost întreruptă. După anul 2000, autoritățile locale și județene au finanțat lucrări ample de restaurare și consolidare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004, de ziua Micii Uniri a lui Cuza. În prezent, din păcate, Teatrul funcționează fără autorizație de securitate la incendiu din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Pentru a cinsti memoria lui Pastia, pe esplanada din fața Teatrului din Focșani a fost ridicat un bust în bronz al filantropului Mr. Gh. Pastia, sculptură realizată de Gabriel Tăicuțu.
Ateneul Popular, creație în stil neoromânesc a arhitectului Ion Mincu
Iar contribuția maiorului Pastia la viața culturală a orașului de provincie nu s-a limitat aici. Conștient că sumele necesare funcționării Teatrului vor fi unele considerabile, filantropul a prevăzut două surse suplimentare de venituri, pe lângă banii strânși din vânzarea biletelor de spectacole. A creat Fondul „Maior Gheorghe Pastia”, căruia filantropul focșănean îi lăsa prin testament întreaga sa avere. Acest fond era gestionat de trei efori și trebuia să fie folosit „pentru întreținerea, mărirea și înfrumusețarea teatrului”. De asemenea, a ridicat Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”, a cărui construcție a fost realizată cu fondurile personale ale lui Pastia, veniturile obținute din activitatea Ateneului trebuind să servească la mărirea și întreținerea Teatrului.
Piatra de temelie a Ateneului a fost pusă de Octavian Goga
Ateneul Popular este amplasat în actuala Piață a Unirii din Focșani și a fost construit pe trei nivele. Clădirea este realizată în stil neobrâncovenesc de arhitecții Petre Antonescu, Sebastian Vasilescu, Frederich Hamel, coordonați de Ion Mincu. Construcția a început în 1927, în prezența ministrului de Interne Octavian Goga. Lucrările s-au finalizat destul de târziu, în 1945, din cauza celui De-al Doilea Război Mondial. Maiorul Pastia s-a ocupat el însuși de efectuarea plăților și a condus lucrările pe șantier.
Din holul principal, se ajunge fie în sala mare destinată spectacolelor şi conferinţelor, fie la etaj, unde se intra separat pe o scară de mozaic, către balconul sălii de spectacole ori spre cele trei camere amplasate pe latura de nord.
Conferințe în fiecare duminică, timp de peste 15 ani
Existența Ateneului din Focșani a fost un factor mobilizator pentru intelectualitatea orașului, între care s-a remarcat profesorul C. I. Lupu, de la Liceul ”Unirea”, cel care, timp de mai bine de 15 ani, în fiecare seară de duminică, a ținut conferințe în incinta instituției de cultură, împlinind astfel dorința lui Pastia.
Ateneul Popular ”Mr. Gh. Pastia” a intrat, la rândul său, într-un amplu proces de renovare care a început în 2009 și s-a finalizat în 2012, care a cuprins și Piața Unirii din Focșani, cu un cost total de peste 8 milioane de euro, în principal bani europeni. În timp ce Ateneul a renăscut după aceste intervenții, nu același lucru îl putem spune despre Piața Unirii, considerate un eșec arhitectonic.
