La inițiativa lui Liviu Dragnea, în 2003, Consiliul Județean Teleorman și primăriile din județ fondau Asociația Euroteleorman, cu scopul de a atrage fonduri UE pentru județ. Având sediul la aceeași adresă cu Consiliul Județean Teleorman, asociația îl avea ca director executiv pe Mihai Putineanu, fin al aceluiași Liviu Dragnea și om de încredere. Ce a făcut asociația? Proiectele finanțate din fonduri europene atrase de asociație sunt extrem de puține, motiv pentru care primarii din județ sunt reticenți în a plăti cotizația, acuzând lipsa de eficiență.
În anul 2003, la inițiativa lui Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman, se înființa asociația nonguvernamentală Euroteleorman, a cărei tință principală era de a atrage fonduri europene în județ.
Potrivit statutului asociației, obiectivele asumate țineau de realizarea unor parteneriate și înfrățiri cu regiuni din alte țări, dezvoltarea unei colaborări eficiente cu administrația publică centrală, precum și armonizarea intereselor autorităților publice locale în vederea dezvoltării socio-economice echilibrate. În plus, nou înființata entitate avea menirea de a iniția și dezvolta proiecte de infrastructură, dezvoltare economică, mediu și cultură.
15 ani mai târziu, asociația se plânge de subfinanțare, proiectele atrase se numără pe degetele unei mâini, iar primarii din județ refuză să plătească cotizațiile din cauza lipsei de eficiență.
Înființată în baza OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Asociația Euroteleorman a fost urmarea unui act de voință exprimat de reprezentanții împuterniciți ai celor 90 de autorități publice locale din Teleorman, care au și semnat Actul Constitutiv. Adică aproape toate primăriile din județ.
Un rol esențial în asociație l-a jucat finul lui Liviu Dragnea, Mihai Slăvescu Putineanu, cunoscut mai cu seamă drept șef al companiei Agrotrust din județul Teleorman.
Timp de zece ani, Liviu Dragnea a avut grijă ca banii pentru funcționarea ei să fie asigurați de către primării și de către Consiliul Județean Teleorman, instituție pe care a și condus-o în aproape tot acest timp. Apoi, din 2013, frâiele Asociației Euroteleorman au fost preluate de următorul președinte al Consiliului Județean Teleorman, Adrian Gâdea. După mandatul de șef al CJ Teleorman, Gâdea a devenit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării și inculpat în dosarul Belina.
În tot acest timp, în poziția-cheie a asociației, cea de director executiv, s-a aflat Mihai Putineanu, fin al lui Liviu Dragnea și om de încredere, care a decis în 2017 să renunțe oficial la funcție, după apariția în presă a unor amănunte din dosarul Tel Drum. În continuare, acesta se află în Consiliul Județean Teleorman, unde își au sediul și Asociația Euroteleorman, și unul dintre cabinetele parlamentare ale lui Liviu Dragnea.
Acum, asociația este condusă de actualul președinte al Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, iar în poziția de director executiv se află Mihaela Tudor.
Un potențial conflict de interese perpetuat în timp
Încă de la început, președintele desemnat al Asociației a fost și președintele Consiliului Județean Teleorman. Primul președinte al Euroteleorman a fost Liviu Dragnea, apoi ștafeta a fost preluată de Adrian Gâdea și predată recent lui Dănuț Cristescu. În mod normal, această situație n-ar trebui să fie problematică, dacă Asociația Euroteleorman ar funcționa și s-ar dezvolta din sponsorizările independente, din care trăiesc cam toate asociațiile din România. Dar, în fapt, Euroteleorman trăiește din bani publici, veniți sub formă de cotizație de la instituții publice.
Din rândul instituțiilor publice care finanțează o astfel de structură, Consiliul Județean Teleorman este cea mai mare în termeni de buget. Cu alte cuvinte, președintele Asociației Euroteleorman este președintele Consiliului Județean Teleorman, principalul finanțator al activităților asociației. Deci președintele de Consiliu Județean plătește din bani publici asociația pe care tot el o conduce.
Acest posibil conflict de interese n-a fost niciodată subiectul vreunei anchete instituționale, chiar dacă protagoniștii sunt nume importante din politica județeană: Liviu Dragnea, Adrian Gâdea sau Dănuț Cristescu. În prezent, Consiliul Județean Teleorman plătește către Euroteleorman 50.000 de lei pe lună. Potrivit Mihaelei Tudor, actualul director executiv al Asociației, cam aceștia sunt și banii de care oamenii din subordinea ei dispun pentru derularea activităților, pentru că primăriile din județ refuză să plătească cotizația, mai ales în ultimii ani.
Fotografii cu Liviu Dragnea pe pereții sediului
Pereții biroului asociației sunt acoperiți de fotografii și afișe, mărturii ale evenimentelor organizate de asociație, Parada Europei ieșind cel mai mult în evidență. În fotografii apare Liviu Dragnea în ipostaze inedite, cu pălării ciudate pe cap sau în întruniri informale. Angajatele asociației nu vorbesc mult și par destul de ancorate în rutina zilnică, deși Mihaela Tudor spune că pentru anul acesta asociația are planuri mari, despre care momentan nu poate da prea multe detalii.
Acestea ar viza sprijinirea copiilor din comunitățile sărace ale județului să își lărgească orizonturile.
Sume mari pentru proiecte mici
Rolul asumat al Asociației Euroteleorman este acela de a asigura consultanță primăriilor din Teleorman în obținerea de fonduri europene și chiar de a atrage, pe cont propriu, fonduri europene pentru dezvoltare, mediu sau cultură. În cei 15 ani de funcționare, Asociația nu s-a remarcat prin proiecte de anvergură și nici n-a ajutat prea multe primării să obțină bani europeni, așa cum și-a propus la nivel declarativ.
De altfel, mai mulți primari nici nu mai știau dacă asociația în cauză mai funcționează, pentru că n-au mai auzit ca ea să mai fi mișcat ceva în ultimii ani. În practică, acest EuroTeleorman nu s-a remarcat decât prin organizarea a două evenimente: Parada Europei și T-Voice. Ambele finanțate din bani publici, pentru că primăriile de municipii, orașe și comune au obligația de a vira în fiecare an anumite sume către această asociație.
Într-o perioadă în care primarii comunelor au mari dificultăți în a-și plăti angajații din subordine, a vira către EuroTeleorman 2.000 de lei pe lună e o chestiune aproape imposibilă. Tocmai de aceea, unii primari se plâng de ani întregi de cererile insistente pentru plata cotizației și susțin că sunt dispuși să ajungă și în instanță cu povestea dacă nu sunt lăsați în pace, mai ales că unii dintre ei nici măcar nu sunt invitați să participe la Parada Europei.
Primarul localității Piatra, Dănuț Chera, declară de multă vreme că Euroteleorman este o inutilitate și că nu va plăti niciodată pentru așa ceva: „Eu nu dau bani la Euroteleorman. V-ați uitat la fața mea? Vi se pare că arăt ca un om care aruncă banii în chestiuni inutile? Păi evenimentul trebuie să se bazeze pe imaginația elevilor, nu pe banii lor. Eu ca primar nu am plătit niciodată pentru eveniment. Și dacă tot s-a denaturat evenimentul, propun să-l împărțim în două: unul pentru deștepți și unul pentru fraieri. Dar știu și ei că fără proști nu se poate. Nu, nu plătesc și nici copiii noștri nu plătesc niciun ban. Iar profesorii care vor să vadă o anumită țară să scoată banii din buzunar! Asta e părerea mea și mi-o mențin!”
Opinia acestui primar PSD nu este unică. Ea este împărtășită de mai multe voci. Chiar și primarul orașului Roșiorii de Vede, Valerică Cîrciumaru, consideră că Asociația Euroteleorman nu are o utilitate îndeajuns de mare pentru a-l preocupa plata datoriei orașului către bugetul acesteia: „E mai mult timp de când s-a stabilit că trebuie să plătim o cotizație, dar nu prea s-au dat bani acolo. Nu mă pricep să vă spun dacă ne ajută cu ceva. Știu că a fost Parada Europei, care s-a organizat și la Roșiori. Avem datorii la ei și sunt destul de mari, nici nu mai știu de cât timp nu am mai plătit…”
Viceprimarul Alexandriei, Ioan Augustin, nici nu știa clar dacă asociația mai funcționează: „Datorii nu știu dacă avem, eficientă nu știu dacă e, poate a fost în trecut, dar acum eu știu că nu mai funcționează. Dacă tu știi că funcționează… A organizat Parada Europei și eficiența ei aici a fost. În primii ani s-au derulat niște proiecte de îndrumare și consiliere a primarilor care nu știau cu ce se mănâncă fondurile europene. Acum nu știu dacă se mai ocupă de asta. Sigur, nu prea s-a plătit în ultimul timp cotizația asta, știu că trebuia să plătim. Asociația trebuie, într-adevăr, să aibă activități pe ceea ce și-a propus: proiecte europene. Aici trebuie văzut câte dintre aceste proiecte europene s-au derulat, desfășurat sau inițiat datorită lor. De aici vine eficiența sau ineficiența acestei organizații. Și cred că trebuie să existe o astfel de asociație, dar cu activitate, nu fără activitate.”
Dar unde sunt fondurile europene pe care Asociația trebuia să le aducă în județ?
Anual, Asociația Euroteleorman încasează numai de la Consiliul Județean Teleorman suma deloc neglijabilă de 600.000 de lei, la care adaugă cotizații parțiale achitate de primăriile care mai vor să scape de datorii. Cu acești bani, necesari funcționării unei asociații în care lucrează doar câțiva oameni, proiectele europene ar trebui să curgă.
Cu toate acestea, eficiența asociației constă în câteva proiecte scrise și câteva parteneriate, din care au ieșit uneori bani europeni. Pe cont propriu, însă, Euroteleorman nu se poate lăuda cu reușite. În afara unor întâlniri cu primarii din județ pentru eventuale acțiuni de consiliere pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), asociația înființată de Dragnea a accesat bani europeni pentru a-și asigura funcționarea, nu pentru a aduce județului mult așteptata dezvoltare.
Și nici măcar nu i-a accesat prin eforturi proprii, ci i-a primit. De unde altundeva decât de la Consiliul Județean Teleorman? Adunarea Generală a Asociației, prezidată de Liviu Dragnea în 2005, a luat hotărârea ca Euroteleorman să se ocupe de campania de informare pentru implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Teleorman”, inițiat de Consiliul Județean Teleorman, condus tot de către Liviu Dragnea, și finanțat prin Programul ISPA. Valoarea proiectului se ridica la 57.618.045 lei.
Pe numele Euroteleorman s-a achiziționat și un teren pentru centrului de management al deșeurilor și a depozitului central de la Mavrodin, teren care, potrivit hotărârii lui Dragnea, urma să fie pus la dispoziția Consiliului Județean Teleorman pentru a fi utilizat în implementarea proiectului.
Asociația s-a implicat în depunerea câtorva proiecte pe Programul Tranfrontalier Interreg România-Bulgaria, dar și într-un proiect depus de Primăria Conțești, a cărui finalitate a fost construirea unei școli de dans în localitate, având ca obiectiv promovarea dansului teleormănean.
Un alt proiect, realizat în parteneriat cu orașul Nikopole, vizând „Modernizarea serviciilor de sănătate din cadrul spitalelor din Turnu Măgurele și Nikopole”, a fost declarat eligibil, dar nu are sursă de finanțare. Alte cinci proiecte au fost depuse, dar nu au primit finanțare. Singurul proiect finanțat în Teleorman, pe axa România – Bulgaria, a fost „Reabilitarea și dotarea cu aparatură medicală a spitalelor din Zimnicea și Svishtov”. În plus, numărul primarilor consiliați de reprezentanții Euroteleorman pentru a accesa bani prin PNDL se ridică la cinci.
„Poate că e și teama asta, că toate reflectoarele sunt pe noi și se gândesc că, dacă cotizează, vor avea probleme…”
Proaspăt numită director executiv al asociației, Mihaela Tudor susține că asociația muncește și că, dacă primarii din județ ar solicita ajutorul sau și-ar exprima dorința de colaborare, nu i-ar refuza nimeni. În plus, ea crede că motivul pentru care mulți primari refuză să mai cotizeze la Euroteleorman e acela că toate reflectoarele sunt pe Liviu Dragnea și se tem să se amestece într-o asociație fondată de el.
„Suntem o echipă de trei fete, că două sunt în postnatal, mai e contabila și mă mai ajută un băiat pe partea juridică. Nu mă ocup de partea cu banii, nu știu ce încasări sunt anual, trebuie să vorbesc cu contabila. Dar sumele încasate până acum au asigurat efectiv funcționarea aparatului de specialitate al asociației și derularea câtorva proiecte. Noi am avut de-a lungul anilor colaborările cu Olanda și aici s-au accesat oarecum bani europeni. Ei au acccesat bani de la guvernul lor și o parte direct de la Consiliul Europei. Am avut și avem parteneriate cu Italia și Flandra. Ne-ai prins bine, pentru că acum suntem în implementarea unui proiect Interreg româno-bulgar, prin care încercăm să promovăm clădirile istorice. Din toamnă am semnat și acum suntem în curs de implementare.
Mai e Școala de Dans de la Conțești, acolo vreau să fac o întreagă infrastructură pe fonduri europene.
Să știi că nu știu de ce la noi nu este promovată ideea de ONG, pentru că noi putem să ajutăm foarte mult autoritățile locale, care, efectiv, ne sunt membri fondatori. Adică noi suntem la dispoziția lor. Dar dacă ei nu vor să ne folosească…
În momentul în care pe vremuri se făceau efectiv proiecte cu fonduri europene, primarii cotizau, dar acum nu vor să cotizeze de teamă că la final le mai cerem să cotizeze. Uite, lucrăm cu atâția, ca să impulsionăm primarii să lucreze cu noi. Cu majoritatea pe care i-am ajutat pe PNDL 2, eu nu știu dacă au cotizat 0,1% dintre ei. Poate că e și teama asta, că toate reflectoarele sunt pe noi și se gândesc că dacă cotizează, vor avea probleme…
Ne luptăm cu o insuficiență de fonduri. Banii de la consiliu sunt singurii bani pe care îi avem, ceilalți cotizează rar. Nu vor să mai cotizeze. Mai nou, nevoile fiecărei localități sunt apa și canalul, iar cultura e lăsată la urmă. Nu se poate! Eu nu pot să mă ocup de problemele lor de infrastructură, dar putem face alte lucruri frumoase. Copiii de la țară au nevoie de educație, județul are nevoie și de cultură. Avem nevoie de infrastructură, evident. Dar eu cred că alea trebuie să fie treaba primarilor. Eu îi ajut pe partea de consultanță de câte ori solicită asta. Ușa mea e mereu deschisă, nici nu mă consider director executiv aici. Eu mi-am propus să fac anul ăsta foarte multe proiecte și cu foarte multe, dacă nu cu majoritatea, plec de la zero.”
Mihaela Tudor
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Liber în Teleorman în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
