- Finanțarea proiectului „Capitală culturală europeană” Timișoara se face pe baza Hotărârii de Consiliu Local 121/2018, care l-a declarat „program cultural prioritar”.
- S-au alocat 7.000.000 lei, s-a vărsat jumătate; totuși, în 2018, Asociația TM2021 a cheltuit 1 milion de euro.
- Infrastructura culturală promisă de municipalitate întârzie.
Prima parte a articolului, aici
2018, un pic mai bine
Cu toate că raportul financiar complet pe 2018 încă nu este public, se poate intui că bugetul de peste 1 milion de euro deja cheltuit nu are o destinație diferită față de 2017, pe capitole bugetare. Consiliul Județean Timiș ne-a trimis bilanțul Asociației TM2021 și raportul de activitate, de altfel publice, dar nu și deconturile solicitate pe Legea 544/2001.
Grija cea mai mare rămâne plata executivului, cu toate că fiecare activitate este delegată câte unei firme sau unei organizații pentru a fi realizată. Spectacolul „Bega!Lumen”, desfășurat în portul vechi în toamna anului trecut, a fost organizat de Asociația Culturală Plai cu o finanțare de 200.000 de euro de la TM2021, plus 30% din sponsorizări. Un spectacol de lumină, muzică și mișcare frumos, cu mobilizarea a peste 180 de voluntari, dar în urma căruia nu rămâne decât o impresie: vechiul port scos din gunoaiele abandonului, a căzut după spectacol în aceeași delăsare, un spațiu nerecuperat pentru oraș.
Un proiect criticat de artiștii timișoreni este „Memoriile Cetății”: niște module inelare de beton răspândite prin cartiere, plătite cu peste 200.000 lei (inclusiv montajul evaluat la aprox. 44.000 euro), care zac după șase luni ca niște guri părăsite, tot mai cenușii.
Ideea de a atrage spre cultură oameni din cartiere cu astfel de proiecte n-a fost un succes. Întâlnirile gen „Café 21” au fost încredințate Asociației TribArt, seminariile de leadership cultural asociației MetruCub, dezvoltarea audienței a fost delegată unor firme ca AD Braids SRL, Asociația Headsome Communication a realizat volumul „România-Bulgaria 10 ani”, diverse ateliere s-au derulat prin Teatrul Național, Teatrul German, Filarmonică sau Institutul Intercultural etc., ceea ce e firesc, dar rămâne întrebarea: ce îi mai rămâne de făcut echipei executive?
De la înființare, mult înainte de a câștiga titlul râvnit în septembrie 2016, organizația numită inițial Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 a consumat bani din bugetul local pentru pregătire, pentru documentare și numeroase călătorii. Cei mai mulți participanți au oferit servicii voluntare. În acest mod au fost cheltuiți 600.000 de lei în 2013, 420.000 lei în 2014, peste 1 million de lei în 2015, la fel în 2016.
Asociația a pierdut două treimi din membri în doi ani
O preocupare intensă a direcțiunii Asociației a fost îndepărtarea echipei inițiale, care participase la conceperea proiectului. Deja în prima Adunare Generală după câștigarea titlului au fost eliminați 45 de membri „pentru neîndeplinirea obligațiilor statutare”. Pe parcursul a doi ani, asociația a pierdut aproape două treimi din membri, în contrast cu discursul public al direcțiunii despre entuziasmul și efervescența din jur.
Oameni, firme și organizații partenere s-au retras din cauza lipsei de transparență și de eficiență a managementului sau pentru că nu au vrut să fie asociați cu un eșec. Cel mai notoriu caz este cel al președintelui de onoare, Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, care a preferat să părăsească asociația, declarând că s-a simțit inutil.
Monitorizările făcute de comisii de la Bruxelles s-au dovedit superficiale, membrii lor lăsându-se convinși că nerealizările vin din lipsa banilor și că așteptarea vocilor critice de „baloane și focuri de artificii”, cum se exprima directoarea Neumann la o emisiune, sunt nerealiste.
Grupul de reflexie și inițiativă culturală, care a vizat în repetate rânduri activitatea asociației, a reușit să determine organizarea apelurilor de proiecte culturale drept concursuri deschise. De asemenea, a determinat înființarea comisiilor prevăzute în Dosarul de candidatură. Chiar și așa, persistă suspiciunea de conflict de interese în alegerea expertului international Ulrich Fuchs, care a făcut parte chiar din juriul de preselecție a capitalei culturale europene, persistă.
Există însă și o parte bună: monitorizarea din partea societății civile. Exigențele timișorenilor, ale românilor și ale Europei sunt simple, așa cum le-a dat glas cunoscutul caricaturist Ștefan Popa Popa’S în ziarul Timișoara: „Eu vreau să văd oameni competenți, cu deschidere în străinătate, cu premii internaționale, să fie recunoscuți de academii importante din lume”, fiindcă „sărbătoarea Timișoarei din 2021, când vom fi Capitală Culturală Europeană, va fi a orașului, nu a unei echipe, a unei șlehte, a unei mafii sau a unor partide. Este sărbătoarea Timișoarei și a timișorenilor. Mi-ar plăcea să văd toate instituțiile culturale implicate în acest demers, fiindcă ele sunt pilonii. Vreau să văd lucruri minunate, așa cum merită și a meritat dintotdeauna Timișoara”.
Cum va arăta 2019?
O conferință de presă organizată pentru a anunța programul pe 2019 a prilejuit consultantului artistic o ieșire în decor cu un mesaj nervos: presa să facă bine să promoveze proiectul, nu să cârcotească. Se promit programe care le continuă pe cele din anul precedent. Memoriile Cetății vor avea ca temă Revoluția, după Piața Libertății lumina va anima acum Piața Unirii, Teatrul ca rezistență, Bega! și arhivele digitale continuă și ele, în plus sunt prevăzute programe comune cu Novi Sad, capitală culturală europeană concomitent cu Timișoara și Eleusis.
La conducerea asociației TM202 se perpetuează o situație criticată de societatea civilă: nu există în board și nici în executiv persoane cu CV cultural relevant. Totuși, s-a produs o schimbare de la care se așteaptă ceva nou, cel puțin organizatoric: s-a retras președintele board-ului, controversatul milionar Emil Cristescu. A fost ales în loc inginerul Horațiu Rada, antreprenor local, care se declară decis să rezolve problemele asociației:
„Am demarat un audit extern ca să analizeze ce s-a întâmplat în toți acești ani. Suntem în plin proces de reorganizare, de revizuire a organigramei, de evaluare internă a oamenilor și lucrez la procedurile operaționale care vor fi date publicității după ce se vor aproba de către board, adică la reguli clare: cum se face selecția operatorilor culturali, achizițiile, identificarea evenimentelor, nivelul de negociere, cine semnează, la ce prețuri etc.”
L-am întrebat cum de nu s-au făcut în acești doi ani și de ce lipsesc structuri prevăzute în Dosarul de candidature precum Forumul regional consultativ, Consiliul de Audit, Guvernanță și Etică sau organismul independent de evaluare:„Greu de spus, dar e sigur că e deficitară comunicarea, transparența pe achiziții, promovarea evenimentelor, a brandului TM2021… Timișorenii nu știu ce se întâmplă, deși ar vrea să se implice. Se exemplu, s-au pus acele tuburi de beton. Sincer, în prima fază n-am știut nici eu, am întrebat-o pe doamna directoare ce sunt și abia atunci am înțeles cum s-a promovat actul cultural în câteva cartiere. Până în acest moment, în faza de start-up s-a făcut ceva, dar de acum motoarele trebuie turate. Timișoara 2021 nu se rezumă la Timișoara, ci este o umbrelă pentru întrega regiune. Oamenii trebuie să se bucure de vecinătăți, de parteneriatele cu Carașul, cu Aradul, cu Serbia, de trasee turistice și culturale care să traverseze toată regiunea. Avem nevoie de forță, de imagine, de putere de reprezentare”, a precizat noul președinte al board-ului.
Horațiu Rada neagă orice implicare în politică, precum și apropierea de controversatul afacerist local Emil Cristescu:„Cu dl. Emil Cristescu ne-am întâlnit de două ori în viață, o dată întâmplător la un eveniment privat pe muntele Semenic în urmă cu opt-nouă ani, și a doua oară după ce am fost validat în board, când dumnealui nu și-a mai depus candidatura pentru poziția de președinte al boardului, l-am întrebat cum a decurs proiectul, cum îl vede, dacă se va mai implica în susținerea lui. Nu sunt omul lui Cristescu, nu am obiective politice, sunt un cetățean care vrea să facă ceva pentru Timișoara”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Banatul Azi în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
