Un simplu periplu prin Timișoara, în 2023, te poate convinge că orașul – care prin întreaga arhitectură, dar și prin efervescența vieții sociale și culturale, amintește de măreția imperială – poate fi o adevărată capitală europeană a culturii.
Desfășurate sub deviza „Luminează orașul prin tine!”, manifestările Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 însumează o multitudine de spații în care se desfășoară de la evenimente dedicate științei, la expoziții, concerte, performance-uri, conferințe și până la programe educative.
Ce stă în spatele acestor manifestări, a programului complex ce le face posibile, ce înseamnă pentru oraș toate acestea, dar și care sunt beneficiile a răspuns, pentru PREShub, Ramona Laczko David, unul dintre coordonatorii proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii.
PRESShub: Care a fost zona pe care o coordonați în cadrul programului Culturii Europene a Culturii? Vorbiți-ne puțin despre amploarea acestui proiect.
Ramona Laczko David: Modelul de guvernanță al proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii este unul complex, atipic pentru istoria acestui program cultural. Astfel, dezvoltarea strategică a programului și excelența artistică a acestuia este în responsabilitatea Echipei Curatoriale, găzduită de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.
Citește și: Moldova va avea un DNA după exemplul României
Faptul că rolul unui director artistic, conform modelului clasic de guvernanță, a fost înlocuit de o echipă curatorială a impulsionat o formă descentralizată de configurare a programului, în care deciziile culturale și artistice au rămas finalmente la nivelul operatorilor culturali, care propun și dezvoltă proiectele și evenimentele din program.
Centrului de Proiecte al Primăriei Municipiului Timișoara și Centrului de Cultură și Artă al Consiliului Județean Timiș le-a revenit responsabilitatea de implementare și extindere a Programului Cultural, iar Asociația T2021ECoC este responsabilă pentru dezvoltarea componentelor transversale ale Programului Cultural, și anume comunicarea acestuia, dezvoltarea platformei de voluntari și atragerea de fonduri private.
În acest context, rolul meu de coordonator este unul de integrare, de aliniere a obiectivelor programului între toți stakeholderii, de mapare a acelor componente care construiesc memoria programului și strategia de legacy, ce lasă moștenire orașului acest program cultural complex și divers.
Cum ați convins forurile europene că Timișoara trebuie să fie aleasă? Ce anume a contribuit la alegerea orașului ca fiind în 2023 Capitală Europeană a Culturii?
Titlul de Capitală Europeană a Culturii este un titlu muncit, rezultatul eforturilor și viziunii a sute de oameni care au participat la elaborarea unui dosar de candidatură convingător și complet. Nu este un titlu „onorific”, ci o destinație atinsă după un drum de peste zece ani, din care pornește un drum cel puțin la fel de lung.
Pe scurt, Timișoara a convins prin seriozitate și constanță, dovadă fiind și Premiul Melina Mercouri acordat de către Comisia Europeană.
În valoare de 1,5 milioane de euro, acesta atestă că angajamentele asumate în dosarul de candidatură și în perioada de implementare au fost onorate pe deplin, că programul și strategia culturală au fost puse în practică conform angajamentelor.
Criteriile pentru acordarea premiului includ: independența echipei artistice, alocarea bugetară care poate asigura calitatea programului, dimensiunea europeană a conținutului, demararea planurile de monitorizare și evaluare, dar și reflectarea clară că programul este o acțiune a Uniunii Europene.
Categoric, dimensiunea inter și multiculturală a orașului, potențialul său de hub creativ și cultural regional, dinamica spațiului academic, dar și a mediului de business, au fost argumente relevante pentru juriu.
Ce înseamnă implicarea într-un proiect de o asemenea anvergură? Care a fost cea mai mare provocare pentru dumneavoastră?
Destinația programului a fost încă de la început moștenirea pe care o lasă în urmă, în primul rând în sensul unei noi energii civice care să deschidă discuția despre viitorul orașului în context european, însă poate să dureze cinci, șapte sau chiar și zece ani până ce aceste efecte sunt evidente, resimțite de către cetățenii orașului.
Citește și: Școala vieții împotriva școlii
Astfel, provocarea cea mai mare este gestionarea așteptărilor, atât la nivelul actorilor direct implicați în program cât și la nivelul publicului în general. Aceasta este amplificată și de sincronizarea permanentă care trebuie să existe între o agendă culturală consolidată și o agendă mai amplă, aceea a sectorului social, politic și economic.
De asemenea, abordarea descentralizată a implementării este un atu și în același timp o provocare. Este, însă, în primul rând, un model de lucru în care credem și care presupune colaborare, împuternicire a fiecăruia și negocieri pentru a armoniza interese, perspective și nevoi diferite, în timp ce ne uităm cu toții în aceeași direcție, cea a unui Program cu un orizont de așteptare clar și cu o miză pentru fiecare.
În 2023, alături de Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria), Timișoara a preluat titlul de Capitală Europeană a Culturii. Cele trei se alătură altor 60 de orașe selectate în anii precedenți, atât din întreaga UE, cât și din afara acesteia.
Cu ce fonduri a fost realizat proiectul și cam care este ordinul de mărime?
Înainte de toate, trebuie înțeles că programul cultural Timișoara 2023 nu începe și nu se termină în anul calendaristic 2023. Sunt zeci de proiecte culturale care au avut nevoie de perioade de pregătire, dezvoltare și maturizare, care au presupus finanțări de la bugetul local.
Este un efort sistemic de pregătire a oamenilor și instituțiilor pentru această desfășurare de forțe care include zeci de mii de ore de muncă invizibilă, dar vitală: cercetare, formare, raportare, planificare, elaborare de proceduri.
Pentru a ajunge la peste peste 250 de proiecte și programe culturale ce cuprind peste 2.000 de evenimente și activități culturale și aproximativ 5.000 de artiști și profesioniști, bugetul total pentru perioada 2017-2023 totalizează 43,49 milioane euro, dintre care 20,34 alocate de către Municipalitatea Timișoara, 10,8 de către Ministerul Culturii, 6,5 de către Consiliul Județean Timiș, iar 4,14 de către sponsori și parteneri privați.
Proiectul a avut o temă, un fir în jurul căruia s-a construit? Cum ați ales-o?
Firul roșu al dosarului de candidatură, la care munca a început încă din 2012, este „Luminează orașul prin tine!”. Acest pilon al activării civice, al implicării cetățenilor, dar și al tuturor celor care au Timișoara în inimă, a rămas în centrul programului cultural, așa cum se dezvoltă și se desfășoară în fața publicului în acest an.
Un exemplu: deschiderea Timișoara 2023 a inclus peste 25 de proiecte propuse și produse direct de către comunitate, o efervescență care a presupus colaborarea dintre artiști, ONG-uri, școli, mici afaceri, universități, institute culturale și instituții publice.
Oferta culturală pentru anul titlului de Capitală Europeană a Culturii este fundamentată în munca, ideile și eforturile operatorilor culturali locali, pe deschiderea lor către parteneriate europene, fie că e vorba despre grupuri informale de artiști independenți sau instituții publice.
Timișoara și tot Programul Timișoara 2023 pun accent pe rolul culturii pentru dezvoltarea durabilă, conectarea orașului la temele europene de actualitate și a creșterii sprijinului pentru cultură din partea sectorului economic și al autorităților administrației publice locale.
Un rol important l-au avut în acest sens apelurile de finanțare lansate pentru extinderea programului, care contribuie la un proces de creștere și de învățare, în cadrul comunităților din oraș (apelul Opening+ din cadrul programului Deschideri), în contextul parteneriatelor internaționale create (apelul European Echoes), în cadrul temelor specifice propuse de programul cultural (apelul Grow și Inside, Light over Borders).
Un program pilot, care după prima ediție s-a bucurat de un interes foarte mare și este de asemenea unic la nivel local în România, este „Programul Energie! Burse de creație”, care are scopul de a susține creația, cercetarea artistică și jurnalismul cultural.
Ce a primat în alegerea curatorilor de artă contemporană, a artiștilor și cum i-ați convins?
Sunt trei criterii cardinale care ghidează orice alegere referitoare la programul cultural: excelența artistică, dimensiunea europeană și formarea de public. Pe scurt, un proiect ideal are recunoașterea mediului profesional sau academic internațional, are componente recunoscute prin prezența în circuite, rețele și instituții reputate, fie că vorbim de muzee, bienale, festivaluri, săli de concert, spectacol sau de curs, conferințe.
La fel, un proiect ideal este conectat la temele europene ale prezentului și momentului, implică colaborări, „trece granițe”, pune întrebări relevante. Nu în ultimul rând, un proiect ideal generează interes și conversație, aduce în sală sau în piață, la dezbateri sau la casa de bilete, atât publicul avizat, cât și audiențe noi.
Cum a fost colaborarea cu autoritățile locale?
Atât noi, cei implicați direct în proiect, cât și oaspeții noștri, jurnaliști sau artiști, ne-am bucurat să regăsim în autoritățile locale parteneri de dialog proactivi, cu argumente și viziune pe termen lung, cu un interes viu și autentic pentru cultură.
Mai mult, atât la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara, Consiliului Județean Timiș sau al instituțiilor subordonate, vedem o mobilizare care va fi dată ca exemplu când vine vorba despre proiecte de asemenea anvergură. Capitala Europeană a Culturii este un exercițiu de participare pentru toată lumea, dar și un test, trecut cu succes, al dialogului.
Există beneficii pentru oraș și locuitorii lui?
Dincolo de indicatori tehnici și de statistici, Timișoara Capitală Europeană a Culturii este un Oraș Viu. Un oraș care te surprinde cu expoziții de artă contemporană în curți interioare sau clădiri istorice, dar și cu dans contemporan în piațete publice ori lecții de botanică ținute la înălțimea unei grădini suspendate din centrul orașului.
Un oraș la ale cărui mese se vorbește nu doar maghiara, germana, sârba și italiana cu care timișorenii sunt obișnuiți, ci și chineza, portugheza sau suedeza. Un oraș viu este un oraș care renaște și se reinventează de la anotimp la anotimp, care se lasă redescoperit de locuitorii săi la pas, de pe bicicletă sau de pe vaporaș.
Un oraș care respiră cultură și dialog, și un oraș în care se respiră, în care ai răgazul să te regăsești.
Cu ce rămâne Timișoara la finalul anului 2023?
Suntem doar la jumătatea anului, este complicat să tragem concluzii, fie și intermediare. Definiția moștenirii titlului de CEaC este un proces în curs de desfășurare, bazat pe evaluări și monitorizări ample și atente.
Ne dorim ca anul 2023 să lase mai departe un sector cultural local mai rezilient, mai bine conectat la rețelele internaționale, deschis la colaborări, mai bine echipat pentru implementarea proiectelor de amploare, dar și o agendă publică actualizată, în ton cu realitățile actuale: de la provocările climatice la folosirea și sensul spațiului public.
O altă miză, unde Timișoara a dovedit deja progrese evidente, este dezvoltarea de public, aducerea de oameni mai mulți și mai diferiți în contact cu propuneri culturale diverse.
O miză pe termen mediu este și relevanța orașului și a regiunii în inițiativele și circuitele culturale internaționale, fie că vorbim despre expoziții, spectacole, concerte.
Cu ce ați rămas din această experiență? Dați-mi un exemplu de manifestare culturală din acest ansamblu, care a fost cel mai mult pe sufletul dumneavoastră.
Șansa de a participa activ la acordarea ecosistemului cultural și creativ la perspectiva de viitor al orașului este într-adevăr unică și deși îmi este imposibil să merg la toate evenimentele, m-am bucurat foarte mult să pot participa la CARGO BERLIN – TIMISOARA – A documentary truck ride, o coproducție a Teatrului Basca/Asociația Solidart cu renumita casă de producție teatrală Rimini Protokoll.
Am văzut spectacole produse de către Rimini Protokoll în Istanbul în 2010 și în Singapore în 2015, așadar șansa de a-i reîntâlni în programul cultural al Timișoarei și a contribui la misiunea de a crea în mod continuu oportunități de a vedea orașul din perspective diferite, a fost o recompensă unică. T
Timișoara nu este numai despre evenimente highlights, ci și despre despre evenimente culturale care îți vorbesc personal, în care te regăsești.
RAMONA LACZKÓ DÁVID este coordonatoarea proiectului Timișoara 2023, membră în Consiliul de coordonare găzduit de către Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara. Ramona are o vastă experiență de lucru în organizații culturale internaționale din Europa și Asia. A contribuit la coordonarea unor programe de colaborare internațională între cele două regiuni, la dezvoltarea de strategii de comunicare pentru programe regionale și la cercetare în domeniul politicilor publice în sectorul cultural. Interesul Ramonei pentru conservarea patrimoniului cultural și utilizarea adaptivă a clădirilor istorice a contribuit la dezvoltarea unui program de reutilizare adaptivă a bisericilor fortificate din Transilvania, în cadrul Fundației Biserici Fortificate. A coordonat lansarea strategiei de comunicare a Programului Regional al Fundației Friedrich-Ebert Stiftung – Biroul de Cooperare Regională din Asia, o fundație politică care implică actorii democratici din regiune și inițiază dialoguri de pace în regiune. A contribuit la consolidarea platformei culturale digitale culture360.asef.org, participând la crearea de conținut nou care facilitează dialogul și stimulează reflecția asupra artelor și culturii din cele două regiuni.
