sâmbătă, 22 ianuarie 2022
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeToleranță vs radicalizare. Unde duce naționalismul excesiv?

Toleranță vs radicalizare. Unde duce naționalismul excesiv?

Video-interviu cu Konrad Gündisch, istoric sas stabilit la Munchen

România, alături de alte țări europene, ajunge în plină criză pandemică să acumuleze tensiuni și un potențial de intoleranță îngrijorătoare. Politicienii nu par alarmați ci dimpotrivă, ei înșiși contribuie și favorizează escaladarea tensiunilor sociale. Un partid radical a intrat în Parlament și crește în sondaje, proteste, mitinguri, discursuri naziste și instigatoare la ură, frământă opinia publică din țară.

Europa nu se simte nici ea mai bine, dar o mai veche tradiție și exercițiu democratic pot să o ajute să gestioneze ascensiunea populismului și extremismului. Dar cât de vulnerabilă rămâne România? Cum a ajuns partidul naționalist AUR să câștige alegeri locale și să intre în Parlament iar acum să crească în sondaje? Ce anume a facilitat ascensiunea acestor ideologii?

Am discutat despre efectul radicalizării societății cu istoricul Konrad Gündisch, istoric sas, specialist în istoria socială și istoria mentalităților, raportate la Transilvania, Ungaria și România.

Konrad Gündisch și-a început activitatea la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj, iar după ce a emigrat în Germania a continuat să activeze ca istoric la Centrul de documentare a istoriei și culturii ardelene din Gundelsheim și la Institutul de Istorie al Academiei de Științe și Litere din Mainz. A fost directorul Institutului pentru Cultura și Istoria Germană în sud-estul Europei din cadrul Universității din München. Anul trecut a participat la fondarea primului muzeu al Transilvaiei din afara țării, la Gundelsheim.

Un interviu realizat de: Ruxandra Hurezean – jurnalist, autoare a mai multor lucrări despre istoria sașilor


Este un semnal de alarmă că într-un sat din Transilvania, regiune care se evidențiază prin conviețuire pașnică, respect față de tradiție, față de etnia, religia și cultura celuilalt, reprezentantul unui partid apreciat ca făcând parte din extrema dreaptă a câștigat alegerile locale”, spune istoricul Konrad Gündisch.

„Mă îngrijorează și situația de la Nocrich: casa natală a baronului Brukenthal este într-o stare deplorabilă, pe pagina de facebook a „Primăriei Nocrich” apar injurii la adresa baronului, s-a publicat integral discursul veninos a doamnei Șoșoacă în fața statuii lui Brukenthal din Sibiu. Mă îngrijorează profanarea noului monument al lui Brukenthal de la Sibiu, demonstrațiile împotriva ridicării acestui monument pentru un „ucigaș” – în pofida realității că n-a avut de a face cu executarea lui Horea și Closca la Alba Iulia. Presupun că demonstranții au vrut să-l lovească pe președintele țării, care participase la dezvelirea monumentului”, mai consideră domnia sa.

Invitat să facă o comparație cu evoluția extremei drepte germane, istoricul Guendisch spune că „paralelele sunt frapante”. AfD, partidul de extremă dreapta din Germania „a profitat mai întâi de criza imigrației din 2015, apoi de greșelile partidelor tradiționale și mai ales de greșelile guvernanților în combaterea pandemiei”.

Ascensiunea acestui partid se observă mai ales în zonele fostei RDG, mai spune Konrad Gündisch, explicând că „dezamăgirile după transformarile din 1989-1990, nemulțumirile privind situația actuala se manifestă în alegerea unor partide nedemocratice, cum ar fi în Germania AfD sau „Die Linke” (urmaș al partidului communist). Să nu subapreciem nici „razboiul hybrid” de dezinformare dus de Rusia, sprijinul acordat în toata Europa partidelor de dreapta”.

Dacă viața publică rămâne marcată de crize, oamenii vor fi „nemulțumiți”, „deziluzionați”, vor căuta pe de parte „vinovați” și pe de altă parte, „conducători puternici” care să-i scape de mizerie, ne lămurește mai departe istoricul: „este mlaștina din care se hrănește populismul. Toți populiștii joacă cartea naționalismului și a antieuropenismului și au succes acolo unde există nemulțumiri, în Polonia, în Ungaria, în Slovenia, dar și în țările occidentale tradiționale, în Italia, în Franța, în Marea Britanie”.

Urmăriți interviul integral pe canalul de YouTube al PressHUB:

Toleranță vs radicalizare. Unde ar duce naționalismul excesiv?

Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european. 

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE